Interesul pentru stilurile de viață plastic free și zero waste a devenit din ce în ce mai mare în ultimii ani. Acest lucru a dus inevitabil la promovarea multor produse reutilizabile fără plastic, de la sticle din inox și boluri din coaja de nucă de cocos la tote bags din bumbac organic și perii din lemn pentru uz personal sau curățenie. Deși mă bucur să văd că aceste alternative devin tot mai accesibile și în România, simt că nimeni nu vorbește despre problema consumerismului și a risipei de resurse.
Mai exact, odată ce companiile și-au promovat noile produse eco-friendly, iar bloggerii și youtuberii le-au lăudat cu fiecare ocazie, tot mai mulți oameni au început să le comande. Desigur, mă bucur de fiecare dată când observ o persoană care își pune cumpărăturile într-un tote bag, în loc să cumpere clasica „punguță” de plastic. Din păcate, consumerismul încurajează achiziția de bunuri în cantități mari. Acum, mulți oameni dețin câte 5 șacoșe – în culori diferite, cu mesaje haioase sau cu ilustrații – deși puteau folosi vechea sacoșă a bunicii pe care o aveau deja printr-un sertar.
Sunt alternativele eco-friendly dăunătoare planetei?
Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să aruncăm o privire asupra resurselor necesare producției. Să continuăm cu exemplul de mai sus. Amprenta de carbon a unui tote bag din bumbac este de 598 kg de CO2, față de 3,48 kg în cazul unei pungi de plastic, arată un studiu britanic publicat în 2011. Pentru ca investiția să merite, ar trebui să folosim acea sacoșă de cel puțin 7100 ori – sau de 20.000 de ori în cazul celor din bumbac organic, conform acestui studiu danez publicat în 2018.
Același lucru se întâmplă și în cazul paielor. Amprenta de carbon a versiunii de plastic este de 1,45 gr, față de 217 gr la cea din inox, arată o analiză publicată în 2018. Există, desigur, copii mici și numeroase persoane cu dizabilități care au nevoie de un pai pentru a consuma băuturi. În acest caz, alternativele reutilizabile sunt mai eco-friendly. Însă pentru adulții sănătoși, soluția cu adevărat benefică este renunțarea la paiele de orice tip.
Abordarea minimalistă, o soluție de luat în calcul
Campaniile de marketing ne pot influența obiceiurile de consum, însă decizia finală ne rămâne nouă. Produsul cu cea mai mică amprentă de carbon este cel pe care nu îl cumpărăm, motiv pentru care e bine să ținem cont de principiile minimalismului.
Unul dintre cele mai cunoscute mituri legate de minimalism este că trebuie să trăiești cu cât mai puțin posibil, astfel încât toate bunurile tale să încapă într-un ruscac. Deși există un număr mic de persoane care reușesc acest lucru, minimalismul înseamnă de fapt să păstrezi, cumperi și folosești doar lucrurile de care ai într-adevăr nevoie. Această filosofie de viață se opune consumerismului și merge mână-n mână cu stilul de viață zero waste. Pe scurt, nu cumpăra lucruri noi, ci folosește ce deții deja, împrumută de la prieteni când ai ocazia, repară și refolosește înainte să arunci.
Și, poate cel mai important, nu îți crea o imagine greșită despre stilul de viață fără plastic. Nu totul trebuie să fie perfect și instagrammabil, așa cum vezi la unii influenceri. Să nu uităm că tendința plastic free a pornit de la o nevoie, iar schimbările pe care le facem trebuie să aducă beneficii planetei, nu să ne crească numărul de like-uri.
Sursă foto principală: Vie Studio, pexels
