Cu zile scurte, sărbători cu aromă de cozonac, vacanțe și fulgi de nea, ultima lună din anul calendaristic vine în clinchete de zurgălăi. Ai noștri bunicii o considerau prima lună de iarnă și prima lună din noul an, care începea de pe 30 noiembrie, de Sf. Andrei. Lui decembrie i se mai spunea Andrea, Indrea sau Undrea (derivate din numele sfântului), precum și Neios aka luna ninsorii.
Calendar popular 4 decembrie
Prima sărbătoare din lună este pe 4 decembrie, când se celebrează Sfânta Mare Muceniță Varvara, care pare mai degrabă o doftoroaie care vindeca „bubele de tot felul”.
Citește și: Pământul ne cheamă acasă. Îi auzi chemarea?
Calendar popular 6 decembrie
Astăzi se sărbătorește Sfântul Nicolae. Acesta „este imaginat ca un bătrân cu barbă albă, călare pe un cal alb și care are ca sarcină să vegheze poarta cerului dinspre apus, pe unde soarele ar încerca să se strecoare în ținuturile de miazănoapte… când vine Sâ-Micoară cu cal alb (adică ninge în această zi) înseamnă că iarna va fi grea și se va sfârși abia la Sânt-Ion”. În tradiția populară, adevărata iarnă începe la 6 decembrie.
Calendar popular 9 decembrie
Ziua zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana. „Este bine de început tot lucrul, fiindcă merge cu spor; dar trebuie început înainte de răsăritul soarelui, pentru ca și lucrul început peste an să crească, precum crește ziua de la această dată; Sâmnicioara, adică sora Sfântului Nicolae, se ține pentru ca sătenii să aibă noroc la negoț, iar grâul să facă bob mare și frumos.”
Calendar popular 13 decembrie
Sfinții Mucenici Eustratie, Evghenie și Mardarie; Sfânta Muceniță Lucia Fecioara. „Cum va fi vremea în următoarele 12 zile și nopți începând cu această zi (adică până în Ajunul Crăciunului – 24 decembrie), tot așa vor fi și lunile decembrie, ianuarie și februarie etc.”
Calendar popular 18 decembrie
Cuviosul Modest. „Este sfântul care merge înaintea plugarilor, când aceștia ies la arat; ziua este ținută pentru boli la vite și pentru paza lor și a animalelor în general; pentru sănătatea vitelor, se dau de pomană făină și mălai, iar acestea nu se pun la nici o muncă.“
Calendar popular 20 decembrie
Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul (Purtătorul de Dumnezeu) sau Ignatul. Este o zi ritualică, în care se sacrificau porcii. Foarte probabil se păstrează din vremuri străvechi, anticipând Solstițiu de Iarnă. „Ziua este patronată de un personaj feminin numit Inătoarea, asemănătoare Joimăriței.” Rădăcini sărbătorii în perioada precreștină a umanității sunt evidențiate și de abundența de credințe legate de această zi, printre care și aceea că „în noaptea premergătoare acestei zile, porcii visează că vor muri și de aceea sunt agitați” sau aceea că „dacă în inima porcului se găsește sânge închegat e semn că stăpânul va avea noroc la bani”.
Rezonezi cu activitatea noastră și vrei să ne susții? Pe Patreon am creat 4 abonamente care ne pot ajuta să ajungem la un obiectiv lunar ce ne poate susține activitatea în mod organic de acum înainte. Le regăsești AICI.
Calendar popular 24 decembrie
Sfânta Cuvioasă Muceniță Eugenia și Ajunul Crăciunului. Din nou o zi ritualică, marcată de superstiții. „Se judecă pomii sterpi (se bat cu pietre sau se amenință cu toporul); nu se dă nimic împrumut din casă, se recuperează tot ce s-a dat împrumut și se returnează tot ce s-a luat; se fac vrăji de dragoste la râuri, la fântâni sau la izvoare în noaptea dinspre Crăciun; … unele femei pun în apa de spălat o nucă, să fie sănătoase ca nuca, sau un ban, ca să fie bogate; … bărbații, înainte de răsăritul soarelui, pun mâna pe uneltele din ogradă, ca să le folosească sănătoși și cu spor; la fel fac femeile cu obiectele din casă pe care le folosesc în muncile zilnice, în special cu uneltele de țesut; … dacă plouă în Ajunul Crăciunului este semn de ciumă; …înainte de masa de la prânz, gospodina pregătește o soluție care are menirea de a aduce noroc, protecție și bani; preparatul se face din agheasmă, infuzie de mentă, levănțică și mușcată;”
Încep colindele. Primele, în dimineața Ajunului, sunt cetele de copii mici. Seara, alte cete de copii și tineri umblă cu Steaua. Umblatul din casă în casă durează toată noaptea de Ajun și continuă până când toată comunitatea este colindată, adică purificată și binecuvântată.
Calendar popular 25 decembrie
Nașterea Domnului sau Crăciunul. „Înfățișarea bătrânului Crăciun este mitică; el poartă veșmânt „mohorât” (purpuriu), culoare socotită și azi, în unele locuri, proprie numai solemnităților deosebite; veșmântul amplu cuprinde întreg pământul, probabil pentru că înfățișează simbolic puterea gospodarului; stelele care lucesc la mâneci, luceferii dintre umeri, soarele de pe piept și luna de pe spate sunt semne ale frumuseții și bărbăției, însușiri care reies din textul colindelor. … În mitologia geto-dacă este posibil să fi fost reprezentat printr-un strămoș, care simboliza echilibrul elementelor în stadiul facerii lor, al începutului procesului celor necreate și nedate în vileag; pe pământ marchează timpul sacru al solstițiului de iarnă, a capului de an sau răstimpul dintre doi ani; cultul strămoșilor și moșilor s-a îngemănat cu cultul soarelui.”
Din nou avem parte de o impresionantă colecție de credințe și superstiții: dacă Crăciunul cade într-o zi de duminică, iarna nu va fi caldă, ci rea, cu lapovițe și geruri („vremea va fi îndoită”); primăvara va fi călduroasă și cu ploi multe; vara va fi secetoasă (veselă), cu vreme călduroasă, dar puțin ploioasă; toamna va fi ploioasă și cu vânturi; va fi rod bogat în vii, la secară și legume; de asemenea, fructele se vor face din belșug, iar vitele și fiarele se vor înmulți bine; va fi însă moarte printre bătrâni și femei gravide; cei căsătoriți vor avea parte de dragoste pașnică; … dacă în ziua Crăciunului strălucește soarele, oamenii se pot aștepta la un an bun; a doua zi de va ploua, va fi gâlceavă și zâzanie între oamenii bisericii; de va fi soare în a patra zi, va fi moarte între tineri; dacă în a cincea zi va fi senin, grâul și fructele se vor face îndestulător; cea de a șasea zi de va fi luminoasă, recoltele de legume vor bucura pe grădinari; a șaptea zi după Crăciun de va fi senin, vinul se va face, dar pâinea va fi scumpă; a opta zi de va fi ploaie, an bun va fi pentru prins pește; a noua zi de va fi cu ploaie, an bun pentru oi va fi; a zecea zi de va fi ploioasă, anul va fi amestecat; a unsprezecea zi de va fi luminoasă, peste an va fi multă ceață (negură) și multe boli; în cea de a douăsprezecea zi de va fi senin, anul va fi cu certuri și bătălii; … “.
Calendar popular 28 decembrie
Sfinții 20. 000 de Mucenici din Nicomidia. „În unele sate, în această zi se face „Îngroparea Crăciunului”, un fel de parodie de înmormântare, în care sunt implicați numai flăcăi; unul este așezat pe o scară de lemn și, învelit ca să nu fie cunoscut de cei din sat, este purtat de alți șase; ceilalți formează alaiul care îl conduce și cântă a mort ajutați și de lăutari; textul este o invitație pentru Crăciunul abia sărbătorit să plece cu bine în ale lui, pe apa sâmbetei, să nu se mai întoarcă, pentru că va veni altul mai bun; după ce-și iau iertare și i se dezleagă păcatele, flăcăii aruncă „mortul” pe gheață, moment în care cel mort învie, se ridică și poate fi recunoscut de către toți cei de față; totul se sfârșește la „casa jocului”, unde are loc petrecerea cu joc și cântece și la care sunt aduse cu forța și fete, aceasta fiind singura zi din an în care este permis acest fel de comportament față de fetele din sat.”
Calendar popular 31 decembrie
Ajunul Anului Nou. Pentru a avea un Nou An cu abundență, protejați de necazuri, cu sănătate și fericire, seara acestei zile se fac o serie de ritualuri. „În această seară este aprinsă o lumânare de ceară curată și lăsată să ardă toată noaptea în fața icoanelor, … se crede că, în această noapte, se deschide cerul și oamenii pot cere lui Dumnezeu tot ceea ce doresc, pentru că li se vor împlini rugămințile”.
Continuă colindele și acum e rândul „pițărăilor” să treacă din casă în casă, rostind: Bună ziua lui Ajun. La anu’ și la mulți ani cu sănătate!
Vă doresc o lună Decembrie în armonie cu Universul!
Surse info: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești, și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească
Fotografii: arhiva personală
