Dragobete e o zi aparte în calendarul lunii. Descoperă legenda sărbătorii și tradițiile asociate zilei de 24 februarie.
Poate sunteți saturați de fațeta sa comercială, însă, la origini sale, în această zi se sărbătorea în mediu rural primul semn al noului anotimp. Drept urmare, în multe zone este numit și „cap de primăvară”.
Cine e Dragobetele?
Legenda spune că Dragobete era un fecior focos și chipeș, care călătorea prin sate și învăța fetele și flăcăii tainele iubirii, binecuvântându-le dragostea. În unele zone, se credea că este fiul babei Dochia, cea cu multe cojoace. Este reprezentat ca o figură mitologică, „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”.
Află și cum produci răsaduri acasă (echipament, condiții necesare, ghid pas cu pas)
Tot legenda spune că de Dragobete se oficiază „nunta” animalelor și a păsărilor, fiind numit și Logodnicul păsărilor. Păsările se strâng în stoluri, ciripesc și încep să își construiască cuiburile. Cu alte cuvinte, este o celebrare a iubirii, a dragostei și fertilității, la toată creația.
Tradiții românești de Dragobete
Nu lipsesc credințele și ritualurile în această sărbătoare, toate fiind menite să aducă înțelegere în familie și prosperitate în gospodărie.
Dacă vremea era frumoasă, în zorii zilei fetele plecau la pădure după ghiocei, nu înainte de a-și spăla fața cu zăpadă. Pe urmele lor porneau și băieții în căutarea florilor de primăvară. La întoarcere, fiecare flăcău alerga după fata care îi era dragă. Dacă și fetei îi plăcea băiatul, se lăsa prinsă, apoi se sărutau în văzul tuturor, pecetluind astfel relația. De aici vine și zicala „Dragobetele sărută fetele!”. După aceea, se strângeau cu toții la casa unuia dintre ei și petreceau.
Important este ca cei care se iubesc să fie împreună în această zi, pentru ca povestea lor de dragoste să țină tot anul, iar cele care își caută partener măcar să vadă un băiat pe 24 februarie.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Avem și un ritual de frumusețe, care se poate face începând cu ziua de Dragobete și până în primele zile din martie. Poartă numele acestei sărbători și este făcut de fete pentru a fi frumoase și plăcute peste an. Ele strâng „zăpada zânelor”(ultima zăpadă), o topesc, iar cu apa rezultată fac baie. Când dragobetele se face în luna martie, se strâng și frunze fragede de fragi, pentru a fi curate, sănătoase și plăcute ca fragii.
Iată și alte credințe legate de această zi:
- dacă plouă pe 24 februarie, va fi un an mănos; dacă nu, va fi secetă
- de Dragobete nu e bine să plângi, căci urma să fii supărat tot anul
- pentru noroc, se spune că sub nicio formă băieții nu trebuie să supere fetele sau să le necăjească
- sunt interzise muncile câmpului
- pentru spor și belșug se deretică casa și curtea, orice altă activitate fiind restricționată
- păsările din curte sunt tratate cu mâncare mai bună decât în zilele obișnuite și este interzisă sacrificarea lor
- pentru noroc în casă, primele flori de primăvară culese trebuie aduse în casă
- se seamănă busuioc, care mai apoi se poate folosi în ritualuri de dragoste
- se culege Năvalnicul (o specie de ferigă cu frunze mari care crește prin păduri și prin zone stâncoase); este o personificare a dragostei pătimașe în mitologia românească. Era în trecut invocat de vrăjitoare, pentru farmecele de dragoste.
Ți-a plăcut acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse info: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească
Surse foto: snowing, prostooleh via freepik, biolib.de
