Asociată astronomic cu Solstițiul de Vară (21 iunie), sărbătoarea Sânzienelor se celebrează în fiecare an pe 24 iunie. Avem de-a face cu un moment solar, însoțit vizual de galbenul auriu, delicat și luminos al florilor de Sânziene și de galbenul vâlvătaie al roților de foc ce se aprind în noapte dinspre ziua zânelor. Descoperă în acest articol cele mai populare tradiții și obiceiuri românești legate de Sânziene.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Știți vorba aceea cu „câte bordeie, atâtea obiceie”? Numită Sânziene în Banat, Transilvania și nordul Moldovei și Drăgaică în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, sărbătoarea se celebrează în toate zonele folclorice din România. Ziua abundă în obiceiuri, multe dintre ele regăsindu-se în fiecare dintre aceste zone.
„Se spune că sânzienele sunt fete frumoase, care umblă prin păduri, dând florilor calități vindecătoare; ele iau parfumul florilor și îl transformă în leacuri pentru suferinzi; … Se crede că drăgaicele sunt un fel de vestale îmbrăcate în alb, purtând o cunună de spice, care merg să o ofere zeiței; au capetele acoperite cu o maramă albă, peste care se află coronițe din flori de sânziene, iar în mâini țin spice de grâu și seceri, altfel spus sunt niște genii feminine ale recoltei, care sărbătoresc fertilitatea cerealieră a pământului.”
Agronomic vorbind, momentul Sânzienelor marchează începerea cositului, fie că vorbim de culegerea cerealelor, fie de ea a plantelor de leac sau de strângerea de fân – hrana animalelor. Ideal vorbind, urmează o perioadă mai caldă (luna iulie, luna lui Cuptor), benefică maturizării și culegerii plantelor.
Prin urmare, regăsim în această zi mai multe ritualuri care să aducă roade. „Pentru obținerea unor recolte bogate, prin sate trec drăgaicele, fete îmbrăcate în haine bărbătești, care fac urări de belșug înaintea seceratului; în noaptea dinaintea Sânzienelor; de-a lungul timpului, jocul Drăgaicei a devenit un ritual polifuncțional: ajută „să bage bob grâul”, „să coacă holdele”, să apere copiii de boli și altele.”
Bunicii noștri știau că, începând cu seara zilei de 23 iunie, se deschid cerurile. Prin urmare, ritualic vorbind, fiecare în funcție de interesul propriu avea la dispoziție un interval de 24 de ore în care să invoce ajutor divin pentru a avea roade bogate, sănătate, purificare și protecție. În același timp, din dorința de a afla ce aduce viitorul la nivel de destin personal, avea un moment în care se practică divinația. De exemplu, în noaptea spre 24 iunie fetele pun flori de sânziene sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul.
Însă într-un sat interesul propriu este unul comun. Un sat era în esență o familie extinsă. Multe dintre lucrările agricole să făceau la comun, iar claca este una dintre cele mai eficiente forme sustenabile de dezvoltare comunitară, formă de întrajutorare prin punerea la comun a tuturor resurselor.
Astfel, această sărbătoare este propice pentru efectuare unor ritualuri în care era implicat întregul sat. În multe localității, în Noaptea de Sânziene se aprind roți de car decorate cu plante de leac sau făclii din plante și rășini. Inițial se făcea o purificare a satului, după care fiecare participant mergea acasă. Ritualurile cu foc erau făcute în general de bărbații din comunitate.
În ziua de Sânziene, în multe sate se practica un ritual aducător de abundență, în care era împodobit un bou cu spice de cereale și plante. I se adaugă clopoței, panglici și alte decorațiuni. Apoi este lăsat liber să pască prin tot satul, oriunde își dorește. Mai mult, este chiar invitat prin curțile fiecăruia, deschizându-i-se larg toate porțile gospodăriei, într-un gest menit să aducă care încărcate de roade.
La rândul lor, femeile, celebrau împreună, pornind de cu zori pe dealuri și prin păduri. Pentru a fi ferite de boli și pentru a-și păstra tinerețea, ele se tăvăleau goale prin iarba plină de rouă. Aceasta era „culeasă” cu ajutorul unor pânze foarte fine și păstrată în ulcele. După răsăritul soarelui, culegeau flori și plante de leac.
Evident, în funcție de semne, avem și o serie de credințe care oferă predicții meteo. Se povestește că, fascinat de frumusețea Sânzienelor, cucul amuțește în această zi. Dacă pasărea nu se mai aude de dinainte de Sânziene, predicția este că urmează o perioadă secetoasă, iar dacă se mai aude după această zi urmează un an fără roade. Se mai crede că „dacă în ziua de Sânziene va fi senin, înseamnă că perioada următoare va fi prielnică pentru secerat și cosit.”
Ți-a fost de folos acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse foto: 8photo, teksomolika via freepik
