Nu putem discuta despre schimbările climatice fără să luăm în considerare inegalitatea dintre popoare. Din cauza colonialismului și a acțiunilor actuale, există o diferență mare între țările care sunt responsabile pentru criza climatică și cele care suferă de pe urma efectelor acesteia. Descoperă din acest articol ce înseamnă diviziunea între Nordul global și Sudul global, care este impactul său asupra comunităților din întreaga lume și ce soluții există.
Ce înseamnă Nordul și Sudul global?
Nordul global și Sudul global sunt termeni care ne ajută să înțelegem diferențele între țările lumii în funcție de cum se descurcă din punct de vedere economic și politic.
Sudul global e format în mare parte din Africa, America Latină și Caraibe, Asia (fără Israel, Japonia și Coreea de Sud) și Oceania (cu excepția Australiei și Noii Zeelande). Aceste țări sunt de obicei asociate cu niveluri de trai scăzute, sărăcie, creștere rapidă a populației, educație și servicii de sănătate slabe și orașe cu infrastructură subdezvoltată.
Nordul global se referă la America de Nord și Europa, plus Israel, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Aici găsim țări dezvoltate, cu un nivel de trai ridicat, educație și servicii de sănătate în general bune și orașe bine dezvoltate.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Ce este colonialismul climatic?
Colonialismul climatic este o noțiune care descrie modul în care unele țări din Nordul Global profită de resursele și de puterea lor în fața schimbărilor climatice și a politicilor de mediu. Istoria colonialismului este strâns legată de criza climatică prin care trecem în acest moment și are consecințe importante asupra modului în care aceasta este gestionată.
Începând cu perioada colonială, marile puteri europene au exploatat resursele naturale ale coloniilor într-un mod care a contribuit direct la schimbările climatice globale. Defrișările masive, extracția excesivă de resurse și industrializarea accelerată au dus la emisii ridicate de gaze cu efect de seră și la degradarea mediului înconjurător.
Mai mult, politica colonială a impus structuri economice care perpetuează inegalitatea și dependența țărilor colonizate. Aceste țări au fost forțate să se specializeze în producția de materii prime pentru export, devenind în felul acesta vulnerabile la schimbările climatice și la fluctuațiile pieței mondiale.
În prezent, țările care au fost colonizate se confruntă cu consecințele schimbărilor climatice într-o măsură disproporționat de mare. Chiar dacă nu sunt responsabile pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră, aceste țări se confruntă acum cu impactul devastator al creșterii nivelului mării, fenomene meteorologice extreme și degradarea ecosistemelor. Toate acestea le amenință securitatea alimentară, stabilitatea socială și sănătatea.
Ce este apartheidul climatic?
Apartheidul climatic este un termen care descrie inegalitatea în fața schimbărilor climatice dintre oamenii din țările bogate vs cele sărace. Este similar cu apartheidului rasial (o politică discriminatorie din Africa de Sud), dar, în acest caz, se referă la modul în care oamenii și comunitățile cu venituri mai mici sunt mai grav afectați de fenomenele extreme cauzate de schimbările climatice.
Cel mai problematic este faptul că țările care au contribuit cel mai puțin la poluarea care a declanșat schimbările climatice sunt cele care suferă cel mai mult de pe urma lor. Cei cu mai multe resurse (uneori obținute prin exploatarea altora), pe de altă parte, au capacitatea de a face față mai bine la dezastrele climatice și de a se pregăti pentru impactul negativ al crizei climatice. Cu alte cuvinte, este o formă de nedreptate și inechitate care este amplificată de inegalitățile deja existente în societate.
În ce moduri este Sudul global mai afectat de criza climatică?
Țările din Sudul global sunt mai vulnerabile la fenomenele extreme din cauza infrastructurii slabe și a resurselor limitate pentru adaptare și reconstrucție. Unele națiuni fost-coloniste sunt capabile să se apere împotriva dezastrelor naturale. Un exemplu îl reprezintă Olanda, care și-a actualizat infrastructura pentru a combate creșterea nivelului mării. Țările din Sudul global, însă, nu au putut să se pregătească pentru aceste situații. Pakistan, de exemplu, s-a confruntat cu inundații torențiale care au strămutat mii de oameni, distrugându-le mijloacele de trai.
Creșterea nivelului mării, secetele, inundațiile și fenomenele meteo extreme afectează în special comunitățile sărace. Acest lucru contribuie la sărăcie, insecuritate alimentară și migrație forțată. Drept urmare, impactul schimbărilor climatice poate accentua și mai mult inegalitatea socială și economică și poate pune în pericol dezvoltarea durabilă a populațiilor din Sudul global.
Până în prezent, Statele Unite au emis mai mult carbon decât orice altă țară și sunt responsabile pentru 25% din emisiile istorice. Următoarele în top sunt cele 27 de țări ale Uniunii Europene (plus Marea Britanie), responsabile pentru 22% din emisiile globale de CO2. Contribuțiile istorice ale Chinei sunt estimate la aproximativ 12,7%. În schimb, țări precum India (3%) și Brazilia (0,9%) nu au contribuit semnificativ la emisiile globale în sens istoric.
Această situație ilustrează perfect inegalitatea și inechitatea în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Deși țările din Nordul global au contribuit mai mult la poluare, ele dispun de resurse și capacități mai mari pentru a face față consecințelor. Cele din Sudul Global, care au contribuit mai puțin la poluare, se confruntă cu efectele devastatoare ale fenomenelor climatice extreme și au resurse mai limitate pentru a se adapta și a se reconstrui.
Citește și: Dicționar de sustenabilitate: ghid complet al celor mai folosiți termeni
Diferențe economice între Nord și Sud
Diferențele economice dintre Nord și Sud sunt rezultatul unor factori istorici, economici și politici complecși. De-a lungul timpului, Nordul global a exercitat o influență puternică asupra Sudului prin exploatarea resurselor naturale și impunerea unei structuri economice care a favorizat țările dezvoltate în detrimentul celor din Sud.
Exploatarea economică a contribuit la discrepanțele economice. Țările din Nord au beneficiat de o dezvoltare rapidă și acces la resurse abundente, în timp ce națiunile din Sud au fost lăsată în urmă și, mai mult, exploatate pentru materii prime și mână de lucru ieftină.
Datoria externă
Datoria externă este un alt aspect important de menționat. Multe țări din Sudul global au acumulat datorii semnificative în timpul perioadei de exploatare și subdezvoltare economică. Aceste împrumuturi pentru dezvoltare au devenit greu de plătit din cauza dobânzilor foarte mari și a condițiilor impuse de creditori.
În prezent, țările din Sudul global plătesc mai mult în rambursarea datoriilor decât primesc în noi împrumuturi și asistență oficială pentru dezvoltare. Ideea inițială din spatele ajutorului pentru dezvoltare era ca banii să curgă din națiunile bogate către cele cu venituri mai mici, dar această realitate arată că echilibrul este departe de a fi atins.
Citește și: Regenerare vs sustenabilitate: cum gestionăm criza climatică?
Impactul asupra populațiilor indigene
În Sudul global, populațiile indigene sunt afectate de defrișări masive, exploatarea resurselor naturale și dezvoltarea industrială. Acestea duc la pierderea terenurilor tradiționale și la degradarea mediului înconjurător. Schimbările au un impact puternic asupra modului de viață, culturii și identității acestor comunități, punându-le în fața unei vulnerabilități crescute și a unei lupte pentru supraviețuire.
Teritoriile lor tradiționale sunt de obicei bogate în biodiversitate și au fost gestionate în mod sustenabil de generații întregi. Cu toate acestea, presiunea din ce în ce mai mare asupra acestor teritorii pune în pericol drepturile comunităților și afectează capacitatea lor de a face față schimbărilor climatice. Protejarea și recunoașterea drepturilor teritoriale ale populațiilor indigene sunt deosebit de importante atât pentru conservarea mediului, cât și pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice.
Soluții la problema diviziunii dintre Nordul global și Sudul global
Diviziunea dintre Nordul global și Sudul global reflectă inegalități profunde în ceea ce privește dezvoltarea economică, accesul la resurse și impactul încălzirii globale. Pentru a aborda aceste probleme și a promova o dezvoltare echitabilă și durabilă, trebuie să se recunoască și să se acționeze asupra inegalităților existente. Mai mult, este necesară cooperarea internațională, pentru a asigura un viitor mai bun pentru toți.
Câteva soluții eficiente pot fi:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de către Nordul global
- susținerea dezvoltării durabile pentru comunitățile din Sudul global
- susținerea a accesului echitabil la resurse și tehnologie pentru țările din Sud
- sprijinirea adaptării la efectele schimbărilor climatice în regiunile mai vulnerabile
- promovarea educației în Sud
- acces la servicii de sănătate pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Sudul global
- anularea datoriei externe, care a fost plătită, dar continuă să crească din cauza dobânzilor
Ți-a plăcut acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse:
- Sinan Ülgen. “How Deep Is the North-South Divide on Climate Negotiations?” Carnegie Europe, 2021, carnegieeurope.eu/2021/10/06/how-deep-is-north-south-divide-on-climate-negotiations-pub-85493. Accesat la 4 mai 2024.
- Bandera, Gerardo. “How Climate Colonialism Affects the Global South.” FairPlanet, 2022, www.fairplanet.org/story/how-climate-colonialism-affects-the-global-south/. Accesat la 4 mai 2024.
- Zhang, Hui, et al. “Unequal Urban Heat Burdens Impede Climate Justice and Equity Goals.” the Innovation, vol. 4, no. 5, 1 Sept. 2023, pp. 100488–100488, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10451021/, https://doi.org/10.1016/j.xinn.2023.100488. Accesat la 4 mai 2024.
- “Net Finance Flows to Developing Countries Turned Negative in 2023.” ONE Data & Analysis, 2024, data.one.org/data-dives/net-finance-flows-to-developing-countries/#fn2. Accesat la 4 mai 2024.
- Hickel, J. (2017). “The Divide: A Brief Guide to Global Inequality and its Solutions.” Heinemann.
Surse foto: Larm Rmah, mark chaves via Unsplash, OurWorldInData.org
