„Eu din natură iau doar ce este foarte mult, plante care se găsesc în abundență. Plantele care sunt rare de obicei le cultiv. Unul din principiile cu care lucrăm este să nu facem rău, oriunde mergem, să fim neutri. Naturii îi faci bine când nu îi faci rău”, îmi spune Raluca Olaru, fondatoarea Hodaia, o „prăvălie” de cosmetice realizate din specii de plante medicinale, cultivate și prelucrate sustenabil în județul Harghita.
Raluca poartă mai departe dragostea și pregătirea în medicină tradițională a familiei sale, cărora le-a alăturat studii în folclor medical și fitofarmacie în România și Germania. Clienții de astăzi ai Hodăii sunt norocoși că antreprenoriatul a găsit-o pe Raluca într-un moment în care căuta o sursă pentru a își spriji financiar cercetările și proiectele în jurul plantelor medicinale.
În proiectul Hodaia, așa cum îl descrie Raluca, se găsește mai mult decât o afacere cu plante medicinale. Raluca dezvoltă în jurul spațiului rural și plantelor pe care le iubește un ecosistem în care fiecare poate participa așa cum îi e drag: încercând un atelier despre plante medicinale ținut într-o căsuța tradițională restaurată, cumpărându-și un elixir creat și ambalat sustenabil, călătorind și descoperind „agitația silențioasă a vieții de la munte”, și câte și mai câte. Vă las să descoperiți mai departe povestea Hodăii despre făurire sustenabilă, cu istorie și accent local.
Dacă ar fi să descrii proiectul Hodaia într-o frază, cum ar suna? Dar în două cuvinte?
Într-un cuvânt, l-aș descrie ca fiind un proiect „sustenabil”. Aș folosi și „local”, dar asta intră deja în „sustenabil”.
Conceptul gândit dinainte să creez Hodaia era să aduc pe piața din România o firmă care face produse complet locale, începând de la ingrediente și până la produsul finit. În al doilea rând, să pun pe piață produse care au fost foarte mulți ani studiate, cercetate și lucrate până la forma lor finală.
În spatele produselor este foarte multă cercetare. Încerc să creez produse care chiar ajută oamenii prin faptul că sunt complet naturale, fără produse chimice (în afară de sodă caustică din săpun) și cu proprietăți medicinale. Totul este din natură, cultivat de noi în regim ecologic. Acum suntem în procesul de certificare bio. Din păcate, nu prea am văzut firme cu certificare în România, sper să fim cât mai multe pe viitor.
Pe lângă asta, Hodaia nu este doar o firma de produse cosmetice. Eu am creat firma pentru a îmi putea susține financiar un proiect prin care încerc să multiplic plantele medicinale pe cale de dispariție din anumite zone. Acesta este proiectul meu de suflet, non-profit, pentru care aveam nevoie de fonduri. Am aflat atunci despre proiecte europene pentru finantarea startupurilor și am aplicat. Nu aveam decat gospodăria și terenul la acea vreme.
Ce presupune certificarea bio?
Sunt anumite organizații care vin la tine acasă și iau probe să vadă dacă terenul a fost contaminat. Acesta e primul pas. După care vin în timpul în care plantele cresc pentru a vedea dacă au fost folosite îngrășăminte chimice sau au fost folosite pesticide. Se fac multe teste de laborator ulterior.
După aceea începe certificarea propriu-zisă care durează până la 5 ani de zile. În fiecare an, ei vin și iau probe din diverse locuri de 3-4 ori pe an. Este și un proces foarte costisitor. Noi cultivăm 40 de plante și procesul pentru fiecare plantă costă câteva sute de euro.
După ce o obții, trebuie să reînnoiești certificarea în fiecare an. Este bine așa pentru că românii sunt foarte talentați în a face șmecherii.
Ne poți trece prin procesul creării unui produs?
Primul pas este sămânța în pământ. Plăntuța crește, avem grijă de ea, îi oferim toate condițiile necesare să crească puternică și sănătoasă. Semințele tot de la noi vin, din alți ani.
După care culegem florile sau frunzele, depinde de plantă. Pentru toate produsele mele folosesc mai multe plante și devin așa, ca o gașcă, o echipă menită să facă produsul și mai eficient. Fie extragem ingredientele și facem tincturi, fie o uscăm și facem pulberi și apoi le extragem, distilăm pentru ulei esențial și hidrolați.
Cumpărăm unele uleiuri presate la rece de la producători din Transilvania, asociații de familie în general. Din salvie, spre exemplu, facem noi ulei esențial. Avem și ceară de la albinele noastre din grădină.
Toată materia aceasta merge cu noi în laborator și atunci începe distracția, procesul de producție care durează între jumătate de zi și două zile.
Laboratorul este în Toplița, Harghita la munte, iar gospodăria o avem în județul Mureș. Din Harghita sunt eu și acolo culeg și cultiv plantele montane, iar în Mureș cultiv plantele de deal. De obicei, fac o tură o dată pe săptămâna, când e nevoie. Vara sunt foarte des la munte cu colega mea, Andreea. O învăț despre plante, culegem, și le aducem la uscătoarele solare de lângă laborator.
Ce înseamnă slow living pentru tine?
Sunt obișnuită așa. Am trăit și la oraș, am trăit și fast-living, și la casă și la bloc, dar nu am timp să mă gândesc la lucrurile astea.
Vreau să zic, sincer, că nu e chiar slow living, e destul de fast living și la țară, pentru că te trezești dimineața devreme cu soarele și știi că nu a mai plouat de două săptămâni, te chinui să dai apă plantelor, noaptea mai stai și citești i te documentezi, și tot asa. Tot timpul ești pe fugă.
Apoi, să culegi plante înseamnă câteodată câteva zile de mers cu rucsacul în spate, cu coșul în mâna și căutat. Partea aceea e cea mai plăcută, dar la gospodarie nu se oprește niciodată munca. Este însă o agitație liniștită, silențioasă, în comparație cu orașul.
Cine sunt clienții Hodaia?
La început, clienții erau mai mult oamenii din orașe mari care cumva au un anume stil de viață care le permite să gândească înspre ecologic. Între timp, am primit și mulți clienți de la țară care sunt obișnuiți cu produse naturale.
Să zic că am două tipuri de clienți: cei care iubesc produsele naturale și vor să susțină proiecte și să aibă un stil de viață sănătos, și cei cărora nu le pasă neapărat de acest aspect, însă îi ajută produsele. Au ajuns să treacă de la produse sintetice sau seminaturale la acestea pentru că au văzut că i-au ajutat. Majoritatea produselor pe care le fac sunt gândite pentru anumite tipuri de piele: piele uscată, dermatită, etc., pentru că sunt făcute din plante medicinale, care vindecă.
Cum ți s-a părut până acum experiență antreprenorială în România?
Eu nu sunt genul de om antreprenor, dar am fost forțată să învăț repede și încă mai învăț. De exemplu, nu îmi place să încerc să vând ceva și să conving oamenii să cumpere de la mine. De aceea acum o am pe Andreea care se pricepe mai bine la partea aceasta.
A fost greu și să fac firma și să gestionez fondurile de la programul de startup. Mi-am pierdut mult timp cu obținerea autorizațiilor pentru a certifica laboratorul. Am umblat foarte mult dintr-o parte în alta. M-am tot gândit de ce în loc să mă duc pe dealuri să învăț despre plante, să descopăr, să lucrez în laborator, trebuie să stau să umblu pe la instituții să obțin avize. Știu că e important dar sistemul în România e foarte prost gândit, te face să pierzi din timpul pe care îl poți acordă unor lucruri mult mai importante.
Sper să fie lucrurile mai ușoare la un moment dat pentru ca noi antreprenorii să ne putem concentra pe ideea firmei, pe producție, pe ce vrem să obținem.
Ce plănuiți să făuriți în 2022?
În spatele Hodaia este și un proiect educațional. Ne vin studenți din străinătate cu care organizăm excursii și cărora le pentru a le ținem cursuri pe teme de botanică, plante medicinale și ecologie.
Pe lângă asta, eu țin și ateliere de cosmetică, unde învăț oamenii să-și facă singuri produsele. Chiar dacă mulți colegi de breaslă m-au certat, eu cred în partea aceasta. Oamenii vor continua să cumpere, dar e important să poată fi autosustenabili dacă își doresc, să-și facă singuri produsele. Și în 2022 vreau să mă ocup mai mult de partea această, să țin ateliere prin țară.
Am două strategii pentru a tine ateliere: contra cost, cand le organizez pentru cei ce vin pentru un hobby, și gratuit pentru asociații care lucrează cu oameni vulnerabili și îi învață meșteșuguri. ÎI învăț ce să culeagă, cum să culeagă, cum să le valorifice că să le poată vinde și avea un venit pe această cale.
Un alt proiect implica restaurarea unor case tradiționale din satul nostru. Încercăm să aranjăm cu proprietarii să le folosim gratuit pe termen lung cu condiția sa le restaurăm. În aceste căsuțe vrem să ținem ateliere, conferințe și alte evenimente..
Urmează și să construim un laborator mai mare, din materiale naturală și cu energie solară, o casă pasivă. Dar este un proces mai lung, în care tot adunăm bănuți, îi investim, mai adunăm. Vrem să intrăm și în magazine zero waste și naturiste mai mari.