Mult timp mi-am zis că rutina, cunoașterea și ritualurile bunicii nu-și au locul și rostul în viața mea. Și poate nu atât rost, cât valabilitate. Dar uite că viața mi-o trăiesc de câțiva ani într-un sat de munte, unde încă se mai vorbește de Ziua Ursului sau de Joia Verde. Și de nu știți despre ce vorbesc, nu-i de mirare. Dacă nu ați avut șansa unor bunici conectați la arhaicele obiceiuri ale acestor locuri (atât de similare de altfel cu cele din alte zone ale globului) sau nu v-a pasionat antropologia, puține șanse să fi auzit de ele.
Dar, cum spuneam, viața trăită în natură m-a convins că ai noștri Moși chiar „știau ceva”. Și prin aceste articole inspirate din cercetările etnografice de la începutul secolului XX, încerc de fapt să vă implic într-un mic experiment: cât de valabile mai sunt sărbătorile popular-arhaice? În ce sens valabile?
Citește și: Slow Living, povestea Anei despre traiul la sat
Mai întâi să vă dau ca exemplu ziua de duminică ce tocmai a trecut. O zi în care, meteorologic vorbind, pe la fereastra mea s-au perindat vreo 5 reprize de ninsoare. Ba cu fulgi mari și pufoși, ba cu fulgi grei, apoși, neam cu lapovița. Fragmentate de câteva rafale de vânt, de am zis că-mi ia acoperișul casei. Alternate toate cu pauze în care totul era luminat de un soare orbitor.
Mai pe seară, citesc un articol despre sărbătoarea celor Trei Sfinți Ierarhi celebrată pe 30 Ianuarie „care este cumva urmărită de ecoul unei sărbători matriarhale, patronată de trei divinități feminine numite popular Trisfetițele. Și cum femeile sunt schimbătoare precum vremea, se crede că de astăzi iarna se întoarce spre primăvară.”. Citind asta mi-am zis că da, vremea a fost ca și cum Iarna și Primăvara și-au pus poalele în cap. „Ba eu!… Ba eu!… Bine mai stai, eu revin peste o lună și ceva!”
Ne găsești și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Și nu e prima oară când eu observ „coincidențe“ de acest tip între fenomenele naturale și calendarul străvechi. De aceea mă ghidez acum și după el. Fără habotnicie, ci mai degrabă cu o uimire de copil care descoperă lumea. Asta și pentru că am ca pasiune plantele de leac și se fac multe referiri la momentul cel mai potrivit pentru a le culege.
Înainte de a trece în revistă luna februarie, mai vreau doar să ofer o „cheie” de decodificare a calendarului. Zilele de sărbătoare nu erau privite neapărat din perspectiva restricțiilor de muncă, ci mai degrabă a oportunității de a te focusa pe rugăciune și ritualuri. Acum i-am spune zile propice meditației. Și nu oricum, ci pentru tine, prosperitatea familiei, a gospodăriei, pace cu natura și pentru binele întregii comunități.
Ar mai trebui probabil spus că, evident, referirile din calendar sunt legate de munca pământului și că poate e greu de făcut asocieri cu activitățile moderne. Totuși, putem face un exercițiu de imaginație și apela la simbolistica șamanică a elementelor, obiectelor și naturii.
Calendar popular februarie
Să purcedem deci la calendarul lunii februarie, cunoscută mai degrabă ca luna lui Făurar, luna în care iarna e încă prezentă, însă tare nestatornică, iar oamenii încă nu lucrau pământul, dar se ocupau cu a-și pregăti uneltele de lucru. Făureau diverse, de la pluguri la coase, ca să aibă cu ce lucra pământul în noul an agricol.
Primele zile din februarie sunt în legătură cu o serie de sărbători începute în 25 ianuarie, numite Filipii de iarnă.
1 februarie
Se serbează Sf. Trif și se fac o serie de ritualuri menite să protejeze viile și livezile de boli, intemperii și pagube aduse de insecte sau păsări. Cei din zonele montane fac și ritualuri pentru protecția animalelor din stână, în fața lupilor sau urșilor. Ritualurile erau făcute de bărbați, pentru că ei se ocupau de munca în afara casei. În acest timp, femeile primeneau gospodăria, lipeau cu pământ vatra casei, cuptorul și pereții odăilor.
Se considera că dacă în această zi nu este zăpadă, va urma un val de ninsori. Iar dacă în noaptea de 1 spre 2 februarie apele sunt atât de înghețate încât vulpea poate trece un râu, atunci primăvara vine devreme. În schimb, dacă este vreme „moale” sau plouă, atunci nu se va putea ieși cu plugul la arat până în luna aprilie, pentru că urma un val de frig.
2 februarie
Stretenia. În tradiția populară, această zi este considerată Ziua Ursului. Se crede că „se întâmpină iarna cu vara”. Cu alte cuvinte, iarna începe să-și piardă din puteri. Dacă este cald și umezeală, atunci vara va fi călduroasă și roditoare, iar dacă este ger și viscol, atunci urmează o vară rece și cu recolte mici. Starea vremii mai era interpretată după cum „iese ursul din bârlog”. Dacă între 9 și 10 dimineața, când ursul iese să se dezmorțească la jumătatea perioadei de hibernare, este înnorat și acesta nu își vede umbra, se considera că iarna se va încheia curând. În schimb, dacă este însorit, vor mai urma 6 săptămâni de iarnă.
10 februarie
Sfântul Haralambie. Este sfântul căruia, conform unei legende din Bucovina, Dumnezeu i-a dat să țină „legate în lanț Ciuma, Holera și alte boli grele, și care are putere inclusiv asupra Morții”. El le „slobozește în lume când oamenii se înmulțesc prea mult și își pierd credința.” Nu-i de mirare că un astfel de sfânt era celebrat și respectat, făcându-se ritualuri de curățare cu apă sfințită a caselor, curților, ogoarelor, livezilor. Om, animal, pasăre, albină, pom, totul intră sub protecția sfântului, care aprecia se pare pe cei care dădeau de pomană în această zi.
11 februarie
De Sfântul Vlasie se crede că păsările care nu pleacă iarna spre țările calde ies din ascunzișuri și revin la cuiburile lor „de vară”. Mai mult, din această zi încep să ciripească. Era o zi respectată pentru a avea roade frumoase, fie că vorbim de copii sau de grâne. Se mai spunea că cine se roagă la acest sfânt va avea tot timpul bani în buzunar și că ajuta la recuperarea oricărui lucru pierdut.
În Muntenia, se credea că sfântul se adăpostește în Codrii Vlăsiei, în scorbura unui stejar uriaș, el primind de ziua lui toate sălbăticiunile pădurii, care vin să fie binecuvântate și miruite. O altă credință legată de această zi este aceea că „se cuvine a vorbi frumos cu vitele”. Iar predicția meteorologică este că, așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi și în Postul Mare.
13 februarie
Prea Cuviosul Martinian. Dacă în această zi este ger, iar noaptea bate vântul, 40 de zile va tot bate vântul.
24 februarie
Dragobetele. E sărbătoarea care a supraviețuit modernismului, dar oare cât și-a păstrat din esență? Conform unei legende din Gorj, Dragobete Iovan este fiul babei Dochia, fiind întruchiparea principiului binelui, al înnoirii, al dragostei și bunei dispoziții. De ziua lui se împerechează toate păsările (se strâng în stoluri, ciripesc și încep să-și construiască cuiburile) și toate animalele. Omul nu face excepție, fiind ziua în care „este obligatoriu ca pe fete să le vadă măcar un băiat, pentru a fi încredințate că vor fi iubite tot anul“.
Ziua mai este numită și „capul de primăvară” și era prilej pentru băieții să se prindă ca frați de cruce, iar fetele – surate. Ritualul se făcea „pe pâine și pe sare, însoțite de un jurământ de credință până la moarte”. Începând cu 24 februarie și, dacă vremea permitea chiar și în luna martie, femeile se spălau cu zăpadă topită „ca să fie frumoase și plăcute peste an”, zăpadă în care puneau și frunze fragede de fragi, pentru a „fi curate, sănătoase și plăcute ca fragii”. Se spunea că dacă plouă în această zi va fi belșug dar, dacă nu plouă, va fi secetă.
Personal mi-ar plăcea ca lectura acestei postări să vă aducă mai mult decât o „mică bucurie”. Sper să împărtășiți care sunt amintirile voastre sau ce știți din familie despre sărbătorile acestea. Poate știți vreo superstiție legată de vreme ori vreun ritual care se făcea într-o anumită zonă folclorică.
Mai mult, poate facem un studiu empiric despre cât de valabile sunt predicțiile meteo. Centralizăm cum a fost de exemplu vremea de Stretenie, dacă și-a văzut (sau nu) ursul coada, iar mai apoi cât a mai durat iarna.
Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească
Sursă foto: pexels
