Slow Living

Când ne reamintim cine suntem cu adevărat, lucrurile devin mult mai simple.

Atunci când orașul devine sufocant, din ce în ce mai mulți dintre noi aleg să se retragă aproape de Pământ, acolo unde Focul arde mocnit în sobă, iar Apa curgătoare animă liniștea de gheață a nopților senine în care milioane de stele ni se dezvăluie în fața ochilor.

Cam așa a început și povestea noastră, într-o mașină, din sat în sat prin România, până când pașii ne-au purtat până în Munții Apuseni. Și atunci am știut, acela era locul care ne aștepta. Un spațiu în care am fost primiți în abundența pământului, cu o apă curgătoare la marginea terenului și un deal care urcă spre niște fagi de pe vremea bunicilor noștri. Atunci când nimerești din mijlocul orașului înapoi într-o vale liniștită, există în fiecare din noi un zumzet care treptat se transformă, iar acela este momentul în care începem să urmărim magia din spatele unui trai mai conștient, mai prezent.

Slow Living, un mod de viață lent, dar conectat.

Slow Living este un mod de a trăi în care se abordează viața de zi cu zi într-o manieră mai așezată, în care graba este înlocuită de observare și reflecție.

În oraș, suntem constant stimulați de reclame, mulțimi de oameni, mașini, claxoane, fiind normal să devenim mai recalcitranți, mai pierduți în gândurile noastre. Se întâmplă o deconectare de ceea ce suntem noi cu adevărat, de cele mai multe ori fără a ne da seama de aceasta.

Atunci când am petrecut prima vară pe pământ, ne-am dat seama treptat de impactul pe care orașul îl are asupra noastră, de cât de ușor ne era să ne recalibrăm în natură, cât de natural a luat naștere proiectul Slow Living in Transylvania și câte lecții are pământul pentru noi.

La scurt timp a apărut și Surya, fiica noastră, iar exercițiul de prezență curgea atât de natural, întrucât venirea ei a însemnat cea mai mare lecție de întoarcere către acum și aici. Petrecând în continuare o bună perioadă de timp în București, am avut șansa de a observa cât de mult influențează mediul în care trăim stările noastre de zi cu zi. Și iată cum încet, dar sigur, perioadele petrecute pe pământ cresc considerabil, orașul devenind un loc pe care îl vizităm mai mult decât să îl mai simțim acasă, iar pământul se transformă an de an în sanctuarul la care poate nici nu am visat în această formă.

Proiectul Slow Living, sau locul în care povestim viața noastră de zi cu zi fără filtre mai nou, este un spațiu care s-a născut în momentele în care viața a început să capete un sens mai așezat, în zilele în care am urmărit vântul mișcând ușa de la bucătărie și m-am bucurat de scârțâitul ei, fără a interveni în vreun fel, atunci când am început să beau cafea pe scările încălzite din fața casei, sau momentele în care am urmărit un păianjen harnic care își țesea pânza deasupra capului meu. Creația se întâmplă atunci când suntem în armonie cu ființa noastră, iar serile în care scriam poezie au devenit din ce în ce mai dese, cuvintele fiind parcă izvorâte din bogăția celor trăite simplu, dar plin de sens. Viața pe pământ m-a susținut enorm în rolul de mamă full-time, rol pe care mi l-am însușit cu aceeași naturalețe cu care am fost noi primiți pe acest pământ roditor.

În continuare există niște luni din an pe care le petrecem în București, însă acestea devin din ce în ce mai scurte, iar dorul de pământ ne aduce întotdeauna în spații verzi, acolo unde vuietul orașului este mai estompat. Atunci când ne reamintim cine suntem cu adevărat, lucrurile devin mult mai simple, mai așezate, iar noi mult mai prezenți, în armonie cu Pământul, adică cu esența noastră.