Pentru mulți, nunta este cel mai important eveniment din viață. Vrei ca totul să iasă perfect, de la mâncare și decorațiuni la muzică și, bineînțeles, locație. Însă ce faci atunci când ești pasionat de mediu și îți dorești o petrecere zero waste? Opțiunile sunt limitate, iar soluția cea mai la îndemână este să îți organizezi singur ziua cea mare, exact așa cum îți dorești.
Deși la prima vedere poate părea complicat, Laura și soțul ei au dovedit că o astfel de nuntă se poate organiza fără mare bătaie de cap, chiar în România. Cei doi au ales să sărbătorească de Ziua Internațională a Mediului și a Descreșterii, într-o minunată livadă aflată la 23 km de București, lângă o pădure.
Am stat de vorbă cu Laura pentru a afla cum a decurs procesul, ce provocări a întâmpinat și care au fost impresiile invitaților.
Cum a decurs căutarea locației de nuntă potrivite?
Nu am căutat locații pentru nuntă, am fugit de wedding houses și orice înseamnă chestia asta. Anul trecut (2020 n.red) am avut o experiență foarte drăguță când am fost să culegem cireșe dintr-o livadă și așa a apărut ideea. Noi de fapt voiam să luăm un soundsystem-două și să facem o mare petrecere în pădure, dar, fiind pandemie, nu s-a mai întâmplat, nu mi s-a mai părut ok. Practic ce am făcut a fost o zi petrecută cu prietenii într-o livadă, care s-a terminat la 12 noaptea, și am avut un after party la Grădina Sticlarilor.
Aveam foarte clar livada în cap și asta s-a pupat cel mai bine cu cum voiam noi să fie. Era important să aibă și facilități de toaletă, curent electric – cea la care fusesem anul trecut nu avea curent, asta a fost un mix între hippioțeală și ne-hippioțeală.
Ce decorațiuni ați ales? Le-ați confecționat voi?
Eu nu am vrut de fapt niciodată nuntă, asta s-a întâmplat pentru că l-am găsit pe Cosmin și am zis „bine, hai să facem și noi o hârtie”. Nu a existat nicio tradiție. Nu am făcut mari decoruri, nu am făcut photo booth. Era o livadă cu cireși, nu am vrut să intervin mult.
Practic am pus niște iederă pe mese și am făcut niște mini decoruri. Totul a fost upcycled, sticle umplute cu diverse. Mare parte din sticlele cu beculețe în ele le-am împrumutat de la o prietenă, o parte din borcane de pe Schimb de borcane (grup de Facebook n.red), Loc de troc (idem), am și dat o parte la schimb.
Foarte mulți prieteni s-au implicat în organizare și ne-au ajutat. Cu o zi înainte am fost la pădure la Băneasa cu 2 prietene și am luat flori, iederă și tot felul de elemente naturale pe care le-am pus în sticluțe.
Sticlele sunt de la Miau Cafe, le-am donat niște mâncare de pisici pe care o aveam eu și mi-au dat sticlele astea de Kombucha cu care oricum nu aveau ce să facă. Le-am curățat cu taică-miu să se ducă total eticheta și am pus plante în ele. După aceea le-am dat unei tipe care e wedding planner. Nici nu am apucat să folosim toate decorurile pentru că era și mâncarea pusă pe masă, nu aveam nevoie de toate de fapt.
Cum ați gestionat mâncarea, cum v-ați asigurat că nu veți face risipă?
În primul rând nu am anunțat un meniu. Au fost unele lucruri care îmi erau foarte clare în minte, cum ar fi că o să colaborez cu Vyro Raw & Vegan Bistro. De când am fost prima dată acolo m-am super îndrăgostit de povestea locului, de cum au ajuns fetele la conceptul ăsta de restaurant.
Am avut un bufet suedez vegan. Gazpacho a luat-o mama, a dat-o în fiert și a folosit-o pentru familie; ce a mai rămas am făcut pachețele și am dus la after party, unde a mâncat tot barul din ele. Totul s-a terminat, nu am avut risipă alimentară.
Ați avut și un sistem de compostare și reciclare?
Am avut saci de colectare selectivă. Sincer, nu s-a ținut 100% cont de ei, e greu să le explici oamenilor, ei au încercat să țină cont cât de cât.
Ce m-a deranjat maxim au fost recipientele de aperitive din plastic la care n-am găsit o alternativă, nu am găsit unele de aceeași dimensiune din carton sau lemn cum voiam eu. La un moment dat nici n-am mai putut să mă stresez cu asta. Neavând un wedding planner și stresându-mă eu cu totul, am zis că mai bine le spăl și le dau la reciclat, oricum e mai puțin waste.
Am un prieten care face vin la Urlați, se cheamă Vin Viu, face și alb și roșu. Prosecco am luat la dozator, a fost un butoi pe care l-am returnat. Alt alcool nu am avut, fiind 12 ziua și căldură, nu am văzut sens în asta.
Am rămas cu sticle de apă minerală și plată pe care le-am dus la Grădina Sticlarilor unde le topesc și fac alte produse din ele în cadrul workshopurilor.
Cum v-ați descurcat cu cadourile de nuntă?
Nu am avut listă de cadouri, ba chiar nu am acceptat cadouri. Mie întotdeauna mi s-a părut o mare presiune din punct de vedere financiar să merg la nunți, așa că noi n-am cerut niciun fel de bani, am zis să fie o petrecere cu prietenii noștri în care sărbătorim. Știu, concepția e că îi ajuți pe oameni, dar nu am vrut să punem niciun fel de presiune pe nimeni.
Niște prieteni ne-au făcut cadou un tablou cu noi și cu duba noastra. Alții ne-au luat un GoPro și un ham pentru câine pe care abia așteptăm să îl testăm în vacanțe și următoarele plecări.
Pentru invitați cum a fost experiența?
Noi suntem oameni de festival, noi toți avem cumva cam aceleași viziuni asupra vieții și valori similare. Pentru noi ar fi fost ok să venim și cu corturile, să stăm și noaptea.
A fost foarte relaxant pentru toată lumea, nu a fost o presiune, toți s-au așezat pe jos pe unde au vrut, s-au plimbat prin pădure, am stat și am vorbit. A fost un program de voie.
Avem și mulți prieteni vegetarieni, vegani sau care au avut perioade în care nu au mâncat produse animale. Ai mei au zis că atunci când au auzit că e vegan se așteptau să fie numai salată, dar s-au bucurat că am avut mâncare bună.
Este mai dificilă organizarea unei nunți zero waste față de una clasică?
Dacă faci o nuntă clasică, e greu să o faci fără wedding planner și să iasă bine. Dacă aduci 400 de oameni și trebuie să stea pe pajiște în fund, o să se enerveze foarte tare, se așteaptă la cu totul altceva. Afișul nostru de nuntă se numea Fun & Lust in the Garden și a fost o chestie foarte relaxată care a fost transmisă ca atare, deci e greu să compari. Nici măcar nu i-am zis nuntă, i-am zis picnic.
Pe mine m-a terorizat foarte mult ideea de nuntă clasică și ce presupune asta. Eu sunt foarte mulțumită, m-am simțit foarte bine, a fost foarte puțin stres.
Am alergat după unele lucruri, dar nu se compară organizarea. Râdeam cu fetele de la bistro care ziceau: „dar tu nu ai gustat asta de pe meniul nostru, vino la un tasting!”. Dar le-am zis ca nu fac asta, dacă nu îmi place mie, o să placă altcuiva. Nu poți să mulțumești toate gusturile și nici nu trebuie să faci asta. Dacă totul e lăsat la liber, oamenii își văd de treaba lor, își iau ce le place, nu se simt obligați cu nimic, nu se stresează că dau farfuria plină înapoi. E mai simplu pentru toată lumea.
Ai schimba sau îmbunătăți ceva? Ce provocări ați întâmpinat?
Poate aș organiza eu after party-ul. Noi am zis să facem nuntă de zi, dar după ce lumea mai bea apare dorința de petrecere. Dar a fost ok, s-a organizat ad-hoc un after party.
Ne-am luat-o cu salopeta lui Cosmin pentru că nu am găsit pe piață în România ce voia el. A comandat-o de pe Asos și nu s-a uitat la review-uri, unde scria că o să vină cu 3 numere mai mare. Așa că a venit cu 3 numere mai mare, cu 2 zile înainte de nuntă. A fost horror, panică, căutat croitoreasă, rezolvat rapid. Am avut foarte mare noroc, a fost minunată doamna croitoreasă. Asta e pe lista de „nu lăsa pe ultimul moment”.
Cu ce am dat rateu a fost când am ajuns la starea civilă. Cununia s-a ținut afară, doar că ne-au luat pe repede înainte și nu mi-am dat seama că eu anunțasem altă oră. Le zisesem oamenilor să vină cu 20 de minute înainte, dar unii au întârziat și ne-am întâlnit după ce s-a terminat partea cu „da” și semnat actele. Am avut noroc că s-a ținut afară pentru că au putut participa toți prietenii noștri, înăuntru erau acceptați doar 6 sau 10 oameni. Eu îmi doream mult să îmi iau și câinele, dar nu mi-au dat voie. Dacă știam că se ține afară până la urmă…
Pentru cei care și-ar dori o astfel de nuntă, îmi poți spune estimativ cât a costat a voastră?
Lucrurile astea sunt foarte diferite în funcție de ce alegi. De exemplu, la mâncare pot să varieze mult în funcție de provider și de meniu. Eu nu am avut atâta mâncare cât se ia de obicei pentru o nuntă. Limonada am făcut cu o prietenă, am cumpărat niște recipiente mari pe care le-am pus pe Loc de troc după aceea, le-am dat la schimb pe niște cărți pe care mi le doream. Tortul l-a făcut o prietenă, face niște torturi foarte frumoase pentru gașca noastră din ingrediente super clean.
Rochia mi-am luat-o din outlet de la Zara cu 60 lei, părul mi l-a făcut o prietenă. Make-up-ul mi l-am făcut singură, știam că orice ar fi n-o să fiu mulțumită și o să dureze mult, nu voiam să mă trezesc la 6 dimineața ca să fiu prințesă la 10.
Pahare și farfurii ne-a împrumutat un prieten al cărui frate are o firmă de catering, doar că nu am avut și tacâmuri, ne-am trezit cu o zi înainte că nu aveam asta. Din fericire, am găsit niște seturi la Carrefour. Am avut niște prieteni minunați care ne-au ajutat să le aranjăm, să le punem în niște borcane drăguțe. Au venit la noi cu o noapte înainte, găsisem o modalitate drăguță de a le pune cu șervețele, au făcut origami cu tacâmurile.
Cu muzica… nu am avut un DJ de nuntă, nu am vrut, mi se părea complicat să țintuiesc pe cineva acolo, să fiu nemulțumită, să îl bat la cap, am zis că mai bine să punem noi un set care ne place.
Cu florile a fost mai dificil și cred că asta a avut și o amprentă ecologică mai mare. Eu sunt obsedată de Strelitzia, am și 2 tatuaje cu Strelitzia, dar planta asta drăguță nu se găsea în România. Am pus-o pe prietena mea să se ocupe, a dat săraca 20 de telefoane până a găsit pe cineva să ne ajute. Și problema este că cineva-ul acela făcea niște buchete oribile. Dar a fost super drăguță doamna, mi le-a vândut așa și mi-am făcut singură buchetul. Și aici aveam o idee foarte precisă și nu găsisem pe piață în România Strelitzia cu frunze de Monstera – dar Monstera aveam eu acasă, așa că mi-am făcut singură.
Link-uri utile:
- Livada frumoasă, situată în satul Ordoreanu, comuna Clinceni
- Vyro Raw & Vegan Bistro
- Vin Viu
- Grădina Sticlarilor
- grupul de Facebook Loc de Troc
Sursă foto: arhivă personală Laura Bonciu