„Făurit local” reunește afaceri locale create cu pasiune, creativitate și blândețe față de tot ce ne înconjoară. Presupune folosirea inteligentă a resurselor, atenția la impactul asupra mediului și angajarea meșteșugului și abilităților locale.
Plăiuț este un ghid de călătorii pentru copii și oameni mari deopotrivă, este pentru oricine îndrăgește călătoriile. Conține 30 de destinații de pe tot cuprinsul țării, grupate pe regiuni și te îndeamnă în fiecare pagină a lui să lași cât mai puține urme orice ai face și oriunde pășești.
Plăiuț este mai mult decât o carte, este un prieten pe care îl poți lua în călătoriile prin țară, care nu doar îți va povesti despre locurile în care ajungi, ci te va provoca să îți creezi propriul ierbar, să ții un jurnal de călătorie și să explorezi noi moduri de a proteja natura.
Azi, Claudia ne povestește despre cum a fost pentru ea să scrie o astfel de carte, care a fost întreg procesul creativ prin care a trecut Plăiuț de la idee, la carte tipărită și ce alte proiecte mai pregătește.
Cine ești tu și cum a apărut ideea de carte? Cum ai ales numele?
Sunt Claudia Ciontu, o tânără pasionată de călătorii și de a descoperi oameni și feluri noi de a vedea și înțelege lumea.
Călătoriile departe de casă, în locuri mai puțin populare pentru o tânără femeie, m-au ajutat să înțeleg mai bine locul din care vin, lumea în care trăiesc, să fiu mai deschisă, mai înțelegătoare, mai bună cu mine și cu oamenii. Și, în mod deosebit, m-au ajutat să descopăr că cel mai bine tot acasă este.
Lucrez în domeniul comunicării și mereu am fost atașată de România, acest petic de pământ în care s-a întâmplat să mă nasc. De aceea, călătorind prin țară (cel puțin o dată pe an merg undeva în România), mi-am dat seama că puține sunt locurile în care copiii sunt primiți ca adevărați turiști.
Poate că, între timp, undele destinații s-au mai adaptat nevoilor celor mici de a descoperi locuri, povești și oameni, dar, în 2020, când am început să scriu ghidul, nu multe destinații știau să comunice către publicul tânăr și foarte tânăr. Așa a apărut ideea cărții, din gândul că aș putea să dau celor mici puțin din ceea ce am înțeles eu despre România călătorind aici și mai departe de casă.
Plăiuț este un nume care a apărut la întâmplare, jucându-mă într-o zi cu diferite cuvinte în timp ce îmi plimbam cățelul pe afară. Foarte specific, fiindcă îmi amintesc momentul în care am rostit prima dată cuvântul și am știut că este un titlu potrivit. Vine de la termenul plai. L-am testat, apoi, cu câțiva prieteni, părinți și copii, și iată-ne aici, vorbind despre Plăiuț.
Care a fost călătoria ta personală în acest proiect, de când a apărut ideea până ai ținut în mâini primul exemplar? Ce te-a ghidat sau te-a împiedicat în acest parcurs?
Am început să îmi iau notițe chiar în timpul unei excursii prin nordul țării. Impresii, date, gânduri de moment. Câteva luni mai târziu, citeam și completam informații într-un document mai amplu, pe care l-am distribuit unor cunoscuți pentru feedback.
Până atunci, nu îndrăznisem să mă gândesc că ar avea potențial de publicare, dar am fost încurajată de cei din jur să o fac. Pe de altă parte, nici nu știam ce presupune publicarea unei cărți. Am cercetat puțin piața și am decis că self-publishing-ul este varianta potrivită pentru proiectul meu.
Ușor, ușor, am început să deslușesc tot acest proces. Am început prin a căuta tipografii, prin a afla ce presupune să înființez o firmă, ce cheltuieli îmi pot asuma și ce nu. Apoi am căutat o ilustratoare cu care să lucrez și am descoperit-o pe Diana Barbu, care a ilustrat drăgălaș și cu istețime fiecare părticică din carte. Iar partenerul meu, Dragoș Calmuc, a contribuit cu pregătirea cărții pentru tipar, o etapă dificilă. De altfel, el este și cel mai mare susținător al meu și a lucrat, umăr la umăr, multe nopți, alături de mine.
Din momentul în care a apărut ideea și până la ieșirea cărții de la tipar au trecut 9 luni, dintre care 5 foarte intense. M-am aruncat în ceva ce nu știam ce potențial are, deși, la acea vreme, nu mai exista o carte asemănătoare pe piață. Și, dacă vă vine să credeți, nici cartea nu știam cum va ieși până în momentul în care le-am tipărit pe toate fiindcă nu am avut posibilitatea de a face un test.
Desigur, au fost și voci care au încercat să mă descurajeze. Fiind un proiect independent, riscul ca nimeni să nu descopere și să cumpere cartea era foarte mare. Dar am avut încredere și mi-am asumat fiecare decizie. De atunci, recomand și încurajez pe oricine își dorește să publice independent să o facă, fiindcă este un proces de creștere personală mai mult decât orice.
Care este misiunea ta cu Plăiuț și ce te-a inspirat sa pornești acest proiect?
Plăiuț a apărut dintr-o joacă și din bucuria pe care o simt atunci când călătoresc. Mi s-a spus că sunt o româncă adevărată publicând această care. Departe de mine intenția de a celebra exacerbat românismul sau patriotismul. Din contră, Plăiuț vorbește de multiculturalism, îndeamnă la a descoperi toate culturile și religiile care se regăsesc în acest spațiu pe care îl numim acasă.
Cred că aș fi scris un Plăiuț oriunde m-aș fi aflat în lume. Dar acum, aici, misiunea mea este să ajut cât mai mulți oameni, mici sau mari, să descopere România, să aibă grijă de locurile pe care le vizitează, să ducă mai departe poveștile și meșteșugurile unice și să inoveze acolo unde au ocazia. Am primit comenzi din toate colțurile lumii, iar prin intermediul locațiilor fizice, cartea ajunge și în locuri de care nu știu.
Cui se adresează și în ce moduri este Plăiuț un ghid de ecoturism și călătorii sustenabile?
Am publicat Plăiuț cu gândul la copiii din categoria 6-12 ani. Pe parcurs mi-am dat seama că acest grup țintă nu doar că este limitat, ci că nu reflectă misiunea pe care mi-o stabilisem. De altfel, multe persoane au luat cartea pentru sine sau pentru prieteni de aceeași vârstă, pentru prieteni din afara țării și mulți nu se încadrează la categoria 6-12 ani. Așadar, Plăiuț este pentru oricine îndrăgește călătoriile.
În ceea ce privește promovarea călătoriilor sustenabile, mă adresez cititorului prin vocea acestui personaj, Plăiuț, cu îndemnuri de a proteja natura, prin a sublinia fragilitatea ecosistemelor, prin a încuraja hobby-urile sau explorarea unor activități care țin meșteșugurile tradiționale în viață, prin a atrage atenția acolo unde s-a construit greșit, unde s-a distrus, unde ar fi putut fi mai bine. Sustenabilitatea, în turism, privește protejarea naturii, în primul rând, dar și a rânduielilor locului, a comunităților, obiceiurilor și a obiectelor, în sine.
De exemplu, am fost foarte, foarte dezamăgită de experiența pe care am avut-o la Săpânța. Îmi imaginăm că celebrul Cimitir Vesel se află undeva în afara localității, într-o zonă idilică, liniștită, protejată. Ori, am descoperit că municipalitatea a permis construcția de vile, hoteluri și restaurante chiar în gardul cimitirului, care acum nu mai are prea mult loc de extindere.
În plus, toate acele tarabe unde se vând suveniruri ca fiind românești strică toată frumusețea locului. În jur miroase a fripturi, iar aerul este poluat din cauza mașinilor. Asta nu este sustenabilitate și am subliniat cât de greșit este să construiești în acest fel, că locuri precum Cimitirul Vesel au nevoie de o atenție specială și de multă iubire.
De fapt, iubirea și grija sunt două laitmotive ale ghidului. La începutul cărții, călătorii vor găsi și o listă de reguli, care îi îndeamnă să aibă grijă de natură și de animale, să nu le deranjeze, să nu lase resturi în urma lor; practic, să protejeze locurile în care merg, fie în inima naturii sau în inima celor mai mari orașe din țară. Sustenabilitatea, în sine, înseamnă să lași cât mai puține urme orice ai face și oriunde pășești.
Cum ai ales destinațiile despre care ai scris?
În carte am inclus 30 de destinații de pe tot cuprinsul țării, pe care le-am grupat pe regiuni. Începem cu Dobrogea, urcăm în Moldova, continuăm spre Maramureș, explorăm Transilvania, apoi Banatul și ajungem în sud, în Oltenia, apoi în Muntenia și încheiem călătoria la București. Am vrut să subliniez, astfel, cât de ofertantă este întreaga țară atât pentru cei mici, cât și pentru cei mai mari care îndrăgesc călătoriile.
Recunosc că, pe alocuri, a fost dificil să aleg ce să cuprind în ghid. Sunt multe locuri ce merită explorate, îngrijite, iubite, readuse la viață și în atenția publicului. În același timp, am vrut să fie destinații accesibile, locuri în care copiii pot ajunge fie în excursii cu clasa, fie alături de familie și prieteni, cu trenul, cu mașina, cu barca și chiar cu bicicleta, căci unele sunt chiar mai aproape de noi decât am crede.
Totodată, m-am gândit de la început că ar putea fi apreciată și de turiștii străini, ceea ce s-a și întâmplat, fiindcă în 2021 am publicat și varianta tradusă în limba engleză. Astfel, de oriunde de pe hartă ai începe călătoria, poți crea trasee turistice bogate și variate.
Plăiuț este mai mult decât o listă de locuri de văzut. Ce teme ai abordat în acest ghid de buzunar?
Cartea începe cu o hartă a României, pe care se pot identifica destinațiile incluse. Continuă cu o serie de cuvinte-cheie, pe care le-am ilustrat și explicat, pentru ca cei mici să plece la drum cu tot ce-i necesar în bagaj – inclusiv termeni și expresii noi. Vorbim despre patrimoniul UNESCO, explicăm schimbările climatice, stilul arhitectural, comunismul și alte câteva noțiuni. Cu toate ne întâlnim apoi pe parcursul călătoriei.
De asemenea, am înlocuit unele ilustrații cu activități care, sper eu, îi aduc pe călători mai aproape de destinații, de natură, mai conectați cu ce se află în jurul lor atunci când călătoresc. Cei mici (și cei mari), pot desena, își pot ține un jurnal de călătorie, pot scrie îndemnuri și soluții pentru a proteja natura, pot începe propriul ierbar chiar între paginile cărții. Sunt activități simple, dar care, la finalul zilei, se pot transforma în nou hobby-uri, în noi amintiri. Însăși faptul că este o carte tipărită, nu un e-book, are scopul de a conecta călătorii cu locurile pe care le vizitează.
Cum spui și în Plăiuț, nu trebuie să pleci prea departe de casă pentru a face descoperiri extraordinare. Ne poți povesti mai multe despre Harta Bucureștiului și cum inspiră localnicii și turiștii la moduri sustenabile de a explora orașul?
Mica hartă a marelui oraș a apărut chiar din recomandările cititorilor Plăiuț, care mi-au spus că le-ar plăcea să fac o versiune concentrată pe anumite zone, orașe sau localități. Am început cu Bucureștiul. Astfel, mica hartă este chiar o hartă (deși ambalajul te duce cu gândul la o ciocolată) ce povestește 16 dintre cele mai frumoase și celebre obiective turistice din oraș. Pe față este ilustrația hărții, realizată de Bilyana Velikova, iar pe verso, locuitorii și vizitatorii găsesc informații, povești, simboluri.
Scopul este de a aduce oamenii mai aproape de orașul în care locuiesc sau pe care îl vizitează, de a-i îndemna să descopere locurile care le sunt la îndemână, să se lase uneori surprinși de Bucureștiul aglomerat, agitat și adesea foarte supărat. O plimbare conștientă pe jos sau cu bicicleta prin oraș vă poate surprinde mai mult decât ați spera.
Cum ți-ai finanțat proiectele?
Din resurse proprii. N-aș fi avut curaj să împrumut sau să solicit susținerea unor terți din simplul motiv că publicarea unei cărți este foarte riscantă, mai ales pentru o autoare independentă. Astăzi poate că aș avea mai mult curaj, fiindcă Plăiuț a crescut și continuă să crească, proiectul devine tot mai cunoscut și aș putea implica și alte surse de finanțare. La început, însă, mi-am asumat singură riscurile financiare, iar faptul că am un job stabil și nu depind de acest proiect a fost o sursă de încredere.
Ce alte proiecte ai in derulare sau plănuiești pentru restul anului?
Eu și Bilyana am început să lucrăm la un nou proiect ce va fi lansat doar în limba engleză. Ce vă pot spune este că va lua din nou forma unei hărți și că va fi delicioasă fără să fie confundată cu o ciocolată.
În paralel, mi-ar plăcea să pot face un pas important prin înființarea unui ONG care să ducă misiunea Plăiuț mai departe în misiunea sa și mai aproape de oameni. Dacă printre cititorii voștri se regăsește cineva care ar vrea să se implice într-un ONG care să găsească soluții ingenioase de promovare a destinațiilor turistice din România către cei mici din toată țara, abia aștept să ne auzim.
