Celebrată pe 25 martie, Buna Vestire este o sărbătoare importantă a comunităților tradiționale, mai având și denumirea de Blagoveștenie.
Asociată și cu echinoxul de primăvară, această zi marchează de fapt etapa revenirii la viață a tuturor ființelor care au hibernat peste iarnă. Începe anul agrar cu adevărat, motiv pentru care sărbătoarea este prilej de ritualuri de purificare cu foc și fumigații cu cânepă sau tămâie a casei și ogrăzii. De asemenea, se invocă fertilitatea prin stropiri cu apă sfințită a livezilor și viilor. În multe zone, se scot albinele „la vărat”, iar în altele se face prima arătură (fără a semăna) pentru a avea rod bogat. Nu se seamănă, pentru că e și ziua în care au păsările „limba dezlegată” și se vor hrănii cu semințele.
Probabil cel mai așteptat moment este acela de a vedea (mă rog, auzi) dacă cântă cucul în această zi, semn că Primăvara a sosit pe deplin, iar Natura „începe drumul către Vară”. Buna Vestire „se mai numește și Ziua cucului, pentru că, în această zi, se spune că se dezleagă limba cucului, el începând din nou să cânte și o face fie până la Sânziene (24 iunie), fie până la Sânpetru (29 iunie), când, înecându-se cu orez, ar amuți și s-ar transforma în uliu, rămânând în această ipostază până în primăvara următoare; cântecul lui din această zi are însă o dublă semnificație: vestește pe de o parte revenirea lui la forma inițială, de pasăre cântătoare, iar pe de alta vestește sosirea primăverii; … ca să le meargă bine peste an, oamenii cred că trebuie să întâmpine cântecul cucului îmbrăcați în haine curate și având asupra lor bani sau boabe de porumb; se mai crede că, dacă pasărea cântă prima dată în spatele sau în stânga celui care îl aude, acestuia îi va merge rău și îi va merge bine, dacă îi cântă în față sau în dreapta”.
În zona în care locuiesc, exista obiceiul „împăcării între oameni – se credea că era bine ca vechile dușmănii să piară în această zi, iar ei să intre în Sfintele Paște cu împăcare, iubire și dragoste”.
Un alt obicei din țara Hațegului este acela ca de Blagoveștenie să se fiarbă grâu îndulcit cu miere de albine „ca să aibă îngerii să mănânce și să bea, să poată apăra copiii și oamenii bolnavi”. O parte din grâu se dădea de pomană, iar „alta se punea pe coji de ouă fierte la liziera pădurii sau în livadă, deoarece se credea că îngerii vin la miezul nopții să mănânce”.
O altă credință este aceea de a mânca pește proaspăt prins, pentru a fi agil ca acesta.
Blagoveștenia este una dintre acele zi din an asociate cu previziuni meteorologice. Iată câteva dintre acestea:
- dacă înfrunzește codrul, atunci va fi un an mănos
- de-i noapte senină la Buna Vestire, câmpu’ va da roadă bună
- cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, tot așa va fi și în ziua de Paște
- dacă în această zi dimineața este senină, porumbul semănat primul va crește frumos; dacă este senin la amiază, atunci porumbul semănat la mijlocul acțiunii va fi frumos; dacă soarele apare spre seară, atunci porumbul semănat la sfârșit va fi mai bogat
- dacă se ridică negura înainte de răsăritul soarelui, atunci se va împrimăvăra mai devreme
- cum este vremea sosirii păsărilor migratoare, se crede că venirea concomitent a mai multor cocostârci anunță o primăvară ploioasă și chiar furtunoasă
Ți-a plăcut acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse info: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești, Marcel Lapteș – Anotimpuri magico-religioase și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească.
Fotografii: arhiva personală Monica Techirdalian
