„Făurit local” reunește afaceri locale create cu pasiune, creativitate și blândețe față de tot ce ne înconjoară. Presupune folosirea inteligentă a resurselor, atenția la impactul asupra mediului și angajarea meșteșugului și abilităților locale.
Ați auzit de fluturii albaștri protejați din genul Maculinea? Zona ce se întinde de-a lungul Someșului Mic, între orașele Cluj-Napoca, Gherla și Dej, se bucură de prezența unică a fluturelui Maculinea cu toate cele 4 specii ale sale, ca urmare a activităților agricole tradiționale ale locuitorilor.
Ținutul Fluturelui Albastru este un proiect ce își propune să dezvolte brandul acestei microregiuni și, în același timp, strânge comunitatea locală în jurul unui simbol comun.
Astăzi, povestim cu echipa din spatele proiectului despre ce înseamnă și cum ia naștere un brand de microregiune, despre impactul pe care o astfel de acțiune o are asupra comunităților locale și care sunt planurile lor în 2023.
Cum a început povestea voastră?
Povestea noastră a început cu pasiunea comună pentru sat, turism și patrimoniu și de a face ceva într-un mod profesionist pentru imaginea acestora. Raluca și Mihai s-au cunoscut în 2019, lucrând la un proiect de definire branding de teritoriu pentru 12 comune din județul Cluj, grupate sub o asociație microregională: GAL Someș Transilvan.
La sfârșitul acelui proiect, împreună cu comunitatea locală, alegeam numele de Ținutul Fluturelui Albastru pentru teritoriul lor. Pentru curioși, GAL-urile, adică Grupurile de Acțiune Locală, sunt un concept de asociații de mai multe localități, create la nivel de Uniune Europeană, care au libertatea de a-și gestiona o parte din fondurile europene la nivel local. Ele lucrează la firul ierbii și răspund nevoilor teritoriului cu acțiuni și finanțări de proiecte concrete.
După finalizarea acelui proiect ne-am dorit să continuăm munca în teritoriu și, astfel, împreună cu Laura, am înființat Asociația Plaiuri Noi.
Cine este echipa din spatele Asociației Plaiuri Noi?
Echipa este una interdisciplinară, formată din 5 membri cu trecut profesional divers. Unii membrii au experiență de peste 10 ani în domenii ce țin de cercetarea sau implementarea de proiecte în sectoarele sociale, culturale și eco-turism.
Raluca Bojan și Laura Incze au experiență de peste 12 ani în scrierea și coordonarea de proiecte europene în domeniul dezvoltării rurale.
Mihai Giurgiu are experiență bogată în proiecte de branding de loc, branding turistic și implicare în organizații de turism activ și protejarea biodiversității.
Ancsa Szalma are experiență ca etnograf și coordonator de proiecte de cercetare socio-culturală în zona rurală transilvană.
Amalia Spînu are 2 ani petrecuți în Franța participând în proiecte internaționale de tineret cu implicare în comunități locale.
Despre ce sunt proiectele voastre?
Proiectele noastre vorbesc despre locuri și oameni, îmbrățișând viziunea noastră despre cum aceste două elemente se pot dezvolta împreună pe termen lung, într-o relație sănătoasă. E un model de dezvoltare durabilă pe care l-am dezvoltat prin implicarea echilibrată a resurselor pe care le avem la dispoziție.
Pentru a putea face asta, am realizat că trebuie să facem bine 3 lucruri:
În primul rând, cercetare adevărată.
Atunci când vorbești despre un loc, trebuie să îl cunoști cu adevărat. Începem prin a căuta ceea ce e cu adevărat valoros, relevant în ziua de azi și deosebit față de alte părți. Și nu facem asta din birou sau bibliotecă, ci batem ulițele la picior și batem la ușile oamenilor din acea comunitate.
În al doilea rând, promovare intensă.
Vorbim despre aceste locuri uitate și lucruri vechi într-un limbaj adaptat anilor în care trăim. Creăm canale și platforme inovative care interpretează specificul locurilor. Folosim povești, imagini și clipuri promoționale pentru a prezenta un sat sau o microregiune spre publicul larg și spre locuitorii acestora.
Și, pentru ca totul să poată dăinui în timp, e nevoie de activarea comunităților pentru apariția de experiențe locale.
Puține locuri din lume au ceva absolut spectaculos și valoros în mod intrinsec. O listă de castele și biserici monument se banalizează în timp dacă nu li se dă viață. Credem cu convingere că cei care pot da culoare și valoare unei așezări sunt chiar oamenii care locuiesc astăzi acolo. Astfel, proiectele noastre caută să construiască, alături de comunitatea locală, o ofertă de experiențe cu specific. Acestea leagă produsele sau serviciile create de localnici cu patrimoniul natural sau construit existent.
Proiectele noastre vorbesc despre:
- poveștile oamenilor, ale naturii și ale culturii
- respectul pentru generațiile din trecut și cele viitoare
- multiculturalitate și valorificarea oportunităților create de faptul că trăim împreună, oameni de etnii și culturi diferite creativitate și interdisciplinaritate
- sustenabilitate, estetică și incluziune, pe principiile New European Bauhaus
- mulți producători locali care conlucrează cu natura
- valorizarea pe termen lung a patrimoniului.
Ce este brandul de microregiune?
Microregiunile sunt un concept destul de neexploatat în România. În general când vorbim despre branduri de locuri suntem obișnuiți să vorbim ori la scară foarte mică – despre localități, ori la scară foarte largă – despre regiuni mari (gen Transilvania, Delta Dunării sau Maramureș). Microregiunile sunt areale de mai multe localități care sunt unite de o particularitate etnografică sau de o resursă comună.
Brandul de microregiune este un set de elemente care promovează particularitățile sale unice sau inedite față de alte zone. E important de știut ce e special la un loc pe plan intern, dar și mai important e de știut ce ar fi relevant pe plan național sau internațional. Brandul de microregiune ar trebui să fie acel ceva care dă un sens unitar, omogen.
Credem că dezvoltarea unui brand de microregiune aduce beneficii precum: valoare adăugată a produselor și serviciilor locale; crește sentimentul de apartenență a locuitorilor la un loc viu; creează o emulație de energii legate de un proiect sau simbol comun; crește atractivitatea și vizibilitatea locului. Toate acestea aduc oportunități noi.
Ce a inspirat lansarea proiectului Ținutul Fluturelui Albastru și cu ce misiune ați pornit la drum?
Proiectului își are rădăcinile într-un pariu care voia să demonstreze că orice loc, indiferent de relief și spectaculozitate, își poate găsi acele elementele valoroase și în mijlocul acestora un element comun. Cu 5 ani în urmă s-a deschis capitolul Ținutul Fluturelui Albastru unind imaginea a 12 comune de lângă Cluj-Napoca: Aluniș, Apahida, Bobâlna, Bonțida, Borșa, Cornești, Dăbâca, Iclod, Jucu, Mintiu Gherlii, Sic și Vultureni.
A fost important detaliul că aici lumea dorea un astfel de proiect. Asociația locală a comunelor, GAL Someș Transilvan, dorea un brand, Fundația Civitas din Cluj-Napoca pusese bazele unui proiect în această direcție, iar un grup foarte pasionat de biologi specializați pe fluturi milita pentru un simbol în zonă: prezența unică a fluturelui Maculinea în zonă cu toate cele 4 specii ale sale.
Comunitatea a inspirat totul. Noi suntem căutători, ascultători, facilitatori, documentariști, conectori, dar și oameni de comunicare și marketing, astfel sarcina cea mai de preț a fost să dăm viață poveștilor acestei comunități.
În urma cercetării de teren, am adus împreună localnicii, biologii și autoritățile locale și împreună am ales un nume al microregiunii cu care s-au identificat ei cel mai bine. Dintre mai multe denumiri testate, Ținutul Fluturelui Albastru a primit confirmarea comunității și astăzi e adoptată din ce în ce mai mult.
Care a fost impactul proiectului asupra comunității locale? Ce vă propuneți mai departe?
Este un proces de durată. Pas cu pas, eveniment cu eveniment, învățăm alături de comunitate cum putem folosi brandul și cum putem beneficia de pe urma lui. Impactul nu se întâmplă peste noapte. Am învățat că e nevoie de mult mai mult timp decât am crede pentru ca o astfel de inițiativă să prindă rădăcini. Dar cred că acesta este atuul nostru și al proiectelor noastre, că ni le asumăm pe termen mai lung. Iar în momentul în care comunitatea a înțeles acest lucru, că nu plecăm după un an sau după ce se termină o finanțare, ci suntem alături de ei pe tot parcursul anului și apoi și anul următor, au început să vină rezultatele. Primul mare rezultat care se vede este crearea unei conexiuni de grup împreună cu membri din localități.
Așa că din anul 2022, există grupul oficial: Comunitatea Fluturele Albastru. Producători locali, meșteri și artiști, oameni care lucrează în turism, câteva asociații și alți actori privați au fost reuniți într-un grup oficial al celor care folosesc brandul. Astăzi comunitatea numără peste 65 de membri și se întâlnește constant pentru a se cunoaște și a colabora pe diferite direcții: târguri locale, clacă și ajutor reciproc, festivaluri și alte proiecte locale.
Oameni care nu s-au întâlnit niciodată înainte au fost conectați prin acest proiect și au devenit parteneri, prieteni, vecini de masă la târguri de produse locale și creatori de experiențe locale pentru public.
Asociația Plaiuri Noi împreună cu reprezentanți din diferite localități organizează „Experiențe în Ținut”, incursiuni tematice în diferite sate pitorești (Chidea, Sic, Pâglișa). Experiențele conectează atât partea de patrimoniu cultural, povești ale naturii din jur și vizite pe la producători locali.
Pentru prima dată, povestea fluturelui albastru a prins aripi și prin intermediul cărții pentru copii „Extraordinară viață a lui Miez”, scrisă de Iulia Iordan și ilustrată de Agnes Keszeg. A ajuns în școlile și în comunitățile din Ținut, pentru a sensibiliza generațiile mai tinere. Cartea surprinde ciclul de viață complex al Fluturelui Maculinea, iar ilustrațiile ne duc până în mușuroiul în care acesta petrece 11 luni împreună cu furnica Mirma.
Tot ceea ce a fost creat în cadrul proiectului a avut o componentă educațională importantă înspre conservarea și valorificarea naturii, în special a ecosistemului fluturelui Maculinea și a moștenirii culturale legate de biodiversitatea din jurul gospodăriilor.
În Răscruci se găsește acum și o Casă a Fluturelui Albastru, locația care are atât rol de sediul al Ținutului, dar și al asociației noastre. În viitor sperăm să devină un centru activ de promovare turistică atât pentru vizitatori, cât și pentru localnici.
Cum alegeți micro regiunile și care este procesul de descoperire a comorilor ascunse ale unui proiect?
După prima experiență cu GAL Someș Transilvan și procesul de branding a Ținutului, a urmat o serie de alte proiecte. În unele cazuri am fost chemați să participăm la concursuri de proiecte, în alte cazuri am văzut noi oportunități care dădeau posibilitatea unor proiecte de branding de locuri sau microregiuni.
Așa a apărut oportunitatea cercetării unei zone din Câmpia Transilvaniei, 14 comune vecine din județul Cluj. Pe aceeași metodologie am cercetat și promovat teritoriul. Ne-am axat pe patru direcții care ar putea revitaliza imaginea zonei: peisajul rural tradițional, lacurile și habitatele din jurul lor, oamenii câmpiei și flora unicat de aici. Locul a primit numele de Câmpia dintre Lacuri.
Anul acesta s-a finalizat și proiectul de cooperare Microregiuni față în față, iar pentru două teritorii sub numele de Poarta Apusenilor (microregiune din Cluj) și Crișul Negru (microregiune din Bihor) am bătut la pas și la ușile oamenilor să aflăm cât mai multe povești și să le promovăm.
Ce înseamna să reînvii o zona și să o readuci către publicul larg?
Fiecare loc merită să își cunoască identitatea și de a-și găsi povestea pentru a exista și a fi promovat în lume. Nu doar copiii au nevoie de povești, ci și locuitorii acestei zone au nevoie de un simbol și de un context care să îi aducă împreună. Ne plac foarte mult experiențele și stimularea participării active atât a localnicilor, cât și a vizitatorilor.
Provocarea cea mai mare este de a face muncă relevantă și adaptată la ziua de azi. Vrem să fim suficient de inovatori pentru vremurile moderne, dar în același timp suficient de sensibili pentru moștenirea locurilor.
Pentru a atinge aceste rezultate folosim canale și medii diverse de a transmite:
Tactil și prin miros: creăm bombe de semințe, cu semințe de pe pajiști locale.
Prin imagini: folosim materiale video, foto sau chiar realitate augmentată.
Prin sunet: facem posibilă ascultarea poveștilor sau a sunetelor înregistrate.
Prin degustare de produse locale și hrană vie.
Cum va finanțați proiectele?
Aproape toate finanțările atrase de noi sunt fonduri europene. Pe de-o parte avem expertiză de a administra proiecte europene, pe de altă parte credem că e o oportunitate bună de a folosi bani europeni alocați pentru mediul rural și spre proiecte mai culturale sau mai inovative.
Întâmplător sau nu, proiectele depuse la concursurile locale ale GAL-urilor aduc majoritatea fondurilor din care ne finanțăm. În alte proiecte am fost furnizori de servicii pe partea de cercetare și promovare.
Suntem mereu cu ochii pe finanțările existente, deoarece resursele financiare în ONG-uri sunt limitate în raport cu creativitatea și toate ideile pe care le avem. Actualmente ne îndreptăm și spre alte finanțări naționale și internaționale, extinzând aria de la fonduri rurale, la finanțări pe mediu, voluntariat internațional sau cultură.
Un pas viitor este de a descoperi parteneri corporate care ar vrea să se asocieze pe termen lung cu Ținutul Fluturelui Albastru sau cu alte branduri de microregiuni.
Ce proiecte făuriți în 2023?
O coincidență sau nu, 2023 este anul competențelor atât la nivel European, la nivel personal pentru fiecare dintre noi și mai ales în Ținutul Fluturelui Albastru. Vom organiza un maraton al învățării pentru comunitatea locală din cele 12 comune. Adaptând totul la contextul local, dar și global, vom organiza sesiuni cu experți despre importanța biodiversității și a Fluturilor Maculinea, despre arhitectura locală tradițională și despre turism rural. O altă direcție va fi pe dezvoltarea competențelor digitale și cum putem folosi tehnologia și spre beneficiul nostru.
Am vrea să ne axăm și mai mult pe subiectul fluturilor Maculinea, vorbind despre biodiversitate și cum putem să o protejăm pentru ca și generațiile viitoare să se bucure de ea. În luna mai vom găzdui un grup de interni francezi, viitori animatori în educație pentru mediu și abia așteptăm să-i implicăm în proiectele Ținutului.
Pe modelul de dezvoltare sustenabilă, anul acesta dăm importanță și dezvoltării interne a asociației, fiind incluși în proiectul DOORS finanțat de Fundația Margareta. Ne cunoaștem mai bine și încercăm să mobilizăm etic și eficient resursele existente pentru un impact cât mai mare în comunitățile în care activăm.
Sperăm să extindem dezvoltarea microregiunilor în zone noi din jur. Un vis al nostru este ca treptat să conectăm inițiativele și programele începute în județul Cluj, dezvoltând un sistem și o metodologie ușor de replicat de către alte zone. Vrem să credem o parte din munca noastră poate fi preluată ca model pentru alte inițiative locale care sunt la început.
