Mulți dintre noi își creează o oază de fericire și își oferă minute de relaxare îngrijind diverse plante în apartament. Fie că vorbim de plantele exotice din sufragerie sau de mini grădina de aromatice de pe balcon, de un ghiveci sau de o sută, acestea ne răsplătesc vizual, ne împrospătează aerul și chiar ne dăruiesc roade bune de consumat. Și, nu în ultimul rând, aduc în casă o părticică de natură. Diversitatea este aproape infinită și cu siguranță fiecare plantă are particularitățile sale de îngrijire, însă există și elemente comune pe care le vom acoperi succint în acest articol. Vom trece în revistă principalele provocări create de potențiali dăunători și cele mai comune boli ale plantelor, oferind și soluții naturale de tratament.
Îți recomandăm și acest articol: Biodegradabil vs compostabil: care e diferența?
Cei mai comuni dăunători ai plantelor
Ce ne poate strica „calmul și tot zen-ul” când îngrijim o plantă? Generic vorbind, punem sub umbrela termenului „dăunător” cam toate insectele care transformă plantele noastre în sursă de hrană: cele mai comune fiind musculițele, larvele, păduchii și acarienii. Indiferent care dintre acestea atacă o plantă, dacă acționăm la timp avem șanse să îndepărtăm infestarea, asigurând un mediu sănătos.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Există remedii comune, însă primul pas este identificarea corectă a „vinovatului”. Dacă nu deținem cunoștințe, putem apela la o aplicație de identificare de tipul Google Lens sau la un grup de persoane dornice să împărtășească din experiența lor. Iar de astfel de grupuri nu ducem lipsă în social media. Vă recomand grupurile Grădinari urbani 1.0, Grădina prinde viață! – Flori, pomi, legume, plante și Mutat la țară – Grădinărit / Altoi / Semințe / Dăunători.
Iată care sunt cei mai dăunători dintre dăunători.
Afide (păduchii plantelor)
Cunoscute și sub numele de „păduchii plantelor”, afidele fac parte dintr-o familie vastă de insecte (peste 4000 de specii, din care 250 distructive pentru plante). Acești dăunători nu prea țin cont cu ce plantă se hrănesc, atacând de la varză la pomi fructiferi, de la plante de interior la cele de exterior.
Citește și interviul cu Anna Kiss despre grădinăritul urban.
Infestarea lor este ușor de identificat: apar la un moment dat pe partea inferioară a frunzelor conglomerări de larve asemănătoare unor mini musculițe, având 1-2 mm. De asemenea, apar pe frunze mici pete roșiatice în locul în care s-au hrănit și o substanță lipicioasă (ca o ceară). Se numesc păduchi pentru că sar, nu zboară, și pot avea culoare albă, verde sau neagră, iar la maturitate doar li se schimbă culoarea devenind maro, rozalie sau roșiatic.
Odată înmulțite, afidele sunt „păguboase” deoarece duc la ofilirea plantei (îi consumă toată seva), transmit boli, ciuperci sau toxine de la o plantă la alta și atrag furnicile.
Tratament pentru păduchii plantelor / afide
Cu cât acționam mai din timp, cu atât este mai bine. Dacă infestarea e în fază incipientă, este suficient să îndepărtăm frunzele pe care sunt colonii de păduchi și să spălăm planta. Evident, urmărim evoluția și, dacă reapar, putem face o soluție de apă și săpun de casă, cu care vom stropi la interval de două zile până la remedierea situației. Avem nevoie de 3 lingurițe de săpun ras la un litru de apă. După dizolvare, diluăm jumătate de litru de soluție cu încă 1,5l de apă și stropim cu soluția rezultată.
Păduchi lânoși
Primul semn că planta s-a infestat cu această insectă este apariția unor urme albicioase pe frunze. Cercetați frunzele și tulpina și, dacă zăriți niște insecte minuscule, albe, ca din bumbac, ați identificat dăunătorul.
Tratament pentru păduchii lânoși
În prima etapă de infestare, păduchii lânăși se pot îndepărta individual cu ajutorul unui bețigaș de bumbac. În unele cazuri e posibil să ratați această fază, iar planta se usucă văzând cu ochii, deși știți că are apă suficientă. În această situație, e nevoie să o spălați bine și să îi ștergeți frunzele și tulpina cu o soluție de spirt, pănâ trece pericolul și nu mai găsiți nicio insectă. Soluția se obține prin diluarea cu apă a spirtului sanitar, în proporție de 1 (spirt) la 3 (apă). Dacă e cazul, îndepărtați frunzele sau rămurelele mai afectate.
Află și cum produci răsaduri acasă: echipament, condiții necesare, ghid pas cu pas
Acarieni (Păianjenii Acarieni)
Așa cum le spune și numele, acarienii sunt înrudiții cu păianjenii prin modul de operare. Fiind extrem de mici, sunt greu de zărit până la apariția pânzei de păianjen. Aceasta este însă mult mai fină, ca un voal lipicios pe care se zăresc punctișoare roșii, albe sau negre.
În același timp, au o rată rapidă de înmulțire. De la o zi la alta acaparează o plantă sau mai multe. Stau ascunși pe tulpină sau pe spatele frunzelor. Și ei se hrănesc cu seva plantei, așa că, pe lângă apariția pânzei, aceasta va părea că se usucă, deși are suficientă apă. Apar mai întâi pe frunze puncte mic gălbui, ca mai apoi frunza să cadă ca și cum ar fi toamnă.
Îți recomandăm și acest articol: Descreșterea, o soluție pentru criza climatică și îmbunătățirea calității vieții
Tratament pentru Păianjenii Acarieni
Plantele infestate trebuie izolate imediat. Apoi, se spală bine și se șterg frunzele cu o cârpă umedă până la dispariția acarienilor.
Musculițe (Fungus gnats)
Dacă la plantele pe care le udați frecvent observați un roi de musculițe mici și negre, să știți că le-ați udat prea tare și ați creat mediul propice pentru această contaminare. Cele mai periculoase sunt în faza de larvă, când se dezvoltă în pământ, hrănindu-se cu rădăcina plantei. Acest lucru va duce la dezvoltarea slabă a acesteia și îngălbenirea și căderea frunzelor.
Tratament pentru musculițe (Fungus gnats)
Pentru a scăpa de musculițe, cel mai bine lăsați pământul să se usuce și în mod normal dispar. Dacă acest lucru nu s-a ntâmplat, atunci este timpul să schimbați pământul plantelor. Le mai puteți elimina în fază incipientă de contaminare așezând la suprafața ghiveciului pietricele decorative din argilă (care vor ține umiditatea sub control) pe care să le stropiți cu ulei de neem. Trebuie observate toate ghivecele deoarece migrează ușor de la o plantă la alta.
Te-ar putea interesa și: Regenerare vs sustenabilitate – cum gestionăm criza climatică?
Cum previi riscul de infestare cu dăunători
Când vine vorba de dăunători, e mai bine să previi decât să tratezi. Putem reduce riscurile de infestare având grijă ca:
- orice plantă nou adusă să fie examinată atent și chiar ținută câteva zile în „carantină”
- dezinfectați ghivecele înainte de folosire sau cel puțin spălați-le bine cu apă și săpun. La fel faceți cu foarfeca sau alte unelte de grădinărit după fiecare folosire.
- cumpărați pământ nou de flori, iar pe cel vechi uscați-l bine înainte de refolosire
- acordați atenție plantelor o dată la câteva zile, analizând culoarea frunzelor și orice urmă de insecte. Astfel, veți putea lua din față orice infestare.
- în cazul unei contaminări, mutați plantele afectate afară sau într-o zonă izolată. Încercați să puneți frunzele sau plantele care nu se mai pot salva într-o pungă gunoi și să le stropiți abundent cu un insecticid natural, astfel încât să nu se mai transmită infestarea în altă parte.
Te-ar putea interesa și: Totul despre albine – importanța pentru ecosistem, factori care cauzează declinul și cum le putem proteja
Bolile plantelor de apartament
Atunci când sunt sănătoase și au suficientă hrană, apă și lumină, plantele sunt vizibil fericite. Au culori vii, fac tije și frunze viguroase. Orice dezechilibru, oricât de mic, se va vedea rapid. Pe lângă dăunători, plantele se pot confrunta cu câteva boli.
Iată care sunt cele mai frecvente:
Mucegai cenușiu
Temperatura scăzută și umiditatea ridicată (în cameră și în sol) favorizează apariția unei ciuperci. Este vorba despre Botrytis Cinerea, care apare întâi ca niște pete galben pal pe frunze sau tulpini, pe care treptat se dezvoltă un puf de culoare cenușie.
Tratament pentru mucegaiul cenușiu
Odată observată problema, se îndepărtează rapid părțile afectate, altfel planta va mucegăi. Se pune ghiveciul într-o zonă mai puțin umedă, se reduce stropirea cu apă și se intervine cu o soluție antifungică obținută dintr-o lingură de bicarbonat de sodiu la 1 litru de apă. Această soluție crește nivelul PH-ului solului, fiind eficientă și în combaterea următoarei boli pe care dorim să o menționăm în acest articol.
Făinare
Deși e o boală declanșată tot de o ciupercă, aceasta nu are nevoie de umezeală, ci se dezvoltă la temperaturi moderate și umiditate scăzută. Inițial apare pe frunze o pată albă, ca și cum ar fi căzut făină pe ele. În scurt timp se extinde, frunzele devenind casante și fără capacitatea de a mai produce fotosinteză.
Tratament pentru făinare
Se poate aplica un tratament natural antifungic, obținut din lapte diluat cu apă (1:3). De asemenea, se poate folosi soluția menționată anterior, o lingură de bicarbonat de sodiu la 1 litru de apă.
Rugina plantelor
O altă boală declanșată de ciuperci este rugina plantelor. La început apar pe frunze, lăstari și/sau flori niște pete mici, roșiatice (ruginii). Pe acestea se dezvoltă treptat, mai ales într-un mediu umed, un puf de culori tomnatice. Plantele afectate se usucă rapid, nemaifiind capabile să își asigure hrana.
Tratament pentru rugina plantelor
Primul lucru care trebuie făcut pentru a scăpa de rugina plantelor este îndepărtarea rapidă a zonelor afectate și (dacă este posibil) arderea acestora. Apoi se poate aplica unul dintre tratamentele naturiste menționate mai sus: bicarbonat de sodiu sau lapte diluate cu apă.
Îți recomandăm și acest articol: Risipa alimentară: ce o cauzează, cum ne afectează și cum o evităm?
Ce probleme indică aspectul plantelor?
Pornind de la aspectul frunzelor, vom oferi informații despre posibile probleme generate de lipsa de nutrienți, apă, spațiu sau alți posibili factori.
De ce are planta frunzele uscate?
Dacă frunzele plantelor noastre au început să aibă nuanțe maronii și să fie casante (uscate), atunci e lipsă de apă.
De ce are planta frunzele pătate?
Frunzele pătate pot indica următoarele situații:
- udare în exces: vedeți dacă nu au fost afectate rădăcinile
- expunere directă la razele soarelui
- udarea/pulverizarea de apă rece: plantele se udă cu apă la temperatura camerei, iar cele de exterior cel mai bine dimineața devreme ori seara târziu
- fungi
- poluare în aer
De ce are planta frunzele palide?
Frunzele palide (gălbui) și fără vlagă indică lipsa suficientă a luminii, lipsa umidității în aer sau pământ, un pH scăzut ori lipsa de minerale din pământ (fier sau magneziu).
Iată câteva soluții naturiste pentru deficiențele de nutrienți și minerale:
- lipsa de potasiu: coajă rasă de citrice
- lipsa de calciu: coajă de ou sau limetă
- lipsa de zinc: alge de mare
- lipsa de fier: sare Epsom sau zeamă de lămâie
De ce nu se dezvoltă planta?
Atunci când o plantă stagnează și nu generează noi frunze, avem de a face din nou cu lipsa de apă sau de o compoziție nepotrivită a substratului de pământ. Dacă frunzele noi sunt ofilite, însă, atunci vorbim de îngrășământ în exces sau de o temperatură nepotrivită a mediului. Dacă sunt alungite, în schimb, atunci este vorba de lipsa de lumină.
În ceea ce privește compoziția substratului, trebuie avut grijă la două aspecte. În primul rând, e necesar ca textura să permită dezvoltarea plantei și drenajul apei. Apoi, e important să conțină mineralele necesare plantelor.
De ce au frunzele vârful negru?
Vârful negru al frunzelor arată un pământ supra îngrășat, o apă nepotrivită (care conține prea mult fluor, clor sau alte săruri), utilizarea în exces a unui insecticid chimic sau poluarea în mediul înconjurător. O să spuneți: „Și eu de unde să știu ce indică la planta mea?”. Ce trebuie să faceți e să luați problemele prin eliminare. De exemplu, dacă nu ați pus îngrășământ, udați cu apă de ploaie; dacă nu ați folosit chimicale pentru a eradica vreun dăunător, rămâne poluarea aerului.
Sfaturi generale pentru sănătatea plantelor
Pe lângă dăunători sau boli, evoluția sănătoasă a plantelor poate fi afectată și de alți factori, uneori declanșați de lipsa de experiență sau lipsa documentării pentru specificul fiecărei plante. Unor plante le place multă lumină, altele adoră umbra, unele iubesc udarea frecventă, altele doar când și când și așa mai departe. Iată câteva sfaturi generale utile pentru sănătatea plantelor.
Umiditatea potrivită
Precum bine am văzut, un mediu umed poate atrage și apariția ciupercilor. O plantă supra-udată va avea frunzele palide și moi; prin urmare, pentru a evita umiditatea excesivă, putem lua în considerare următoarele.
Chiar dacă știm că o anumită plantă se udă cu o anumită frecvență, verificăm dacă pământul din ghiveci este reavăn sau uscat înainte de fiecare stropire. Intervenim dacă apa băltește, altfel riscăm să-i putrezească rădăcinile. E posibil să fie înfundate găurile de drenaj ale ghiveciului, de exemplu.
E util să așezăm pe fundul ghiveciului câteva pietricele, să amestecăm pământul din recipient cu perlit sau să punem bucățele de lut la suprafața ghiveciului.
Totodată, e recomandat să folosim ghivece de lut, nu de plastic.
Putem pune plantele împreună în funcție de frecvența udării. Pe un raft cele care se udă zilnic, pe altul cele la două zile etc. De asemenea, odată la câteva luni le facem duș.
Dacă nu avem timp, putem pune sticle cu picurător, setând nivelul individual pentru fiecare plantă.
Pentru a asigura o umiditate potrivită, putem pune în încăperea cu plante un aparat care să controleze nivelul de apă din aer, fie dezumidificator, fie umidificator.
Lumină corespunzătoare
Lumina este esențială pentru plante dar, din nou, trebuie să ne documentăm pentru fiecare plantă dacă preferă să stea în lumină directă sau într-un colț de cameră unde nu ajunge nicio rază de soare. Primele semne că plantei nu-i place nivelul de lumină sunt:
- prea mult soare – se ard frunzele la vârfuri și pe margine
- prea puțină lumină – planta crește doar în înălțime fără a dezvolta tije și frunze multe
O primă soluție generală este mutarea ghiveciului până la găsirea locului perfect pentru fiecare plantă. În câteva zile, planta va da semne dacă îi place sau nu noul loc. Evident, dacă avem părți afectate, se îndepărtează, dând șansă plantei să se regenereze.
Înlocuirea ghiveciului și a pământului
Pentru a ne asigura că oferim plantelor noastre un mediu potrivit de dezvoltare, primăvara și toamna putem să ne asigurăm că au cele necesare. În primul rând, e nevoie de un ghiveci pe măsură. Cel puțin odată pe an trebuie schimbat, cu mențiunea că nu sărim de la unul mic la unul uriaș, ci la unul cu 5-7,5 cm mai mare decât cel precedent.
Cu acest prilej îmbunătățim și calitatea pământului, asigurându-ne că adaugăm și un pic de nisip, perlit și îngrășăminte. Se recomandă ghivecele din ceramică pentru că păstrează umiditatea.
Ți-a plăcut acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
