Calendar popular aprilie

Iată-ne ajunși aproape de a patra lună din an. Luna în care Natura dă semne tot mai clare că este de mână cu Primăvara. Se și spune că Aprilie vine de la latinescu aperio care înseamnă a se deschide aka a înmuguri. E fratele mai mic a lui Mai și prin urmare i se mai și spune Florariu.

Din nou avem de-a face cu o lună schimbătoare din punct de vedere meteo. O vorbă bătrânească chiar spunea că „Prier priește, Dară și jupește”. Cu alte cuvinte, deseori e cald și frumos, iar lumea începe să lucreze pământul și să semene, apoi brusc Iarna mai dă o tură cu îngheț și frig, periclitând munca deja depusă.

Frăția dintre lunile Aprilie și Mai e, am putea spune, în oglindă. „Când luna lui Prier este frumoasă și călduroasă, atunci este de așteptat ca luna Mai să fie friguroasă, ba uneori să se producă și înghețuri; când însă este posomorâtă și friguroasă, atunci este semn că luna Mai va fi călduroasă și frumoasă”.

Pornesc de la premisa că unii dintre cititori sunt mici agricultori, așa că menționez sărbătorile fixe ale lunii Aprilie împreună cu informațiile legate de activitățiile legate livezi și ogoare aferente.

1 aprilie

Cuvioasa Maria Egipteanca. În această zi se răsădesc pomii.

8 aprilie

Sfinții Apostoli Irodion, Agav, Ruf și Celestin. Este ziua în care Soarele intră în Taur și este bine să se înceapă construirea caselor, să se altoiască, să se sădească pomi, să se călătorească în interes comercial și să se hotărască destinația culturilor și pe ce suprafețe vor fi însămânțate acestea.

21-23 aprilie

În zonele de oieri, aceste zile sunt dedicate „Alesului oilor”. Încep pregătirile legate de urcatul lor la munte. În acest interval de timp, se refac sau construiesc stânele, se face întâiul ales al mieilor, se face prima mulsoare. Munca la stâne implică multe activități. Totul se desfășoară la comun. Există o echipă de bază, formată din ciobani, care au grijă până în toamnă de mai multe animale. Lor li se alătură, prin rotație, reprezentanți ai familiilor care au oile în acea stână.

„Alesului oilor” presupune două activități. Se marchează pe blană animalele, în culori diferite, pentru a fi ușor de identificat ale cui sunt. Se mulg oile, fiecare familie măsurând cantitatea de lapte, urmând ca peste vară să vină la stână câteva zile și să facă brânză în raport cu cantitatea de lapte ce i se cuvine. Partea asta știu sigur că încă se mai respectă cu strictețe în multe zone, inclusiv în cea care acum trăiesc.

„La carte” sunt menționate însă și o serie de ritualuri care se făceau pentru protecția turmelor. De exemplu se ungeau ugerele cu o pomadă făcută din plante și untură pentru a fi sănătoase animalele și a da mult lapte, dar și pentru a nu „fi furată mana” de vreun răuvoitor.

23 aprilie

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, aka Sângiorz, Sânjorz, SânGiorgiu, Sân-Georz. În credința populară este un Sfânt foarte puternic, aliat în lupta împotriva energiilor malefice. Credința generală în România este că Sfântul Gheorghe este capul primăverii și, ca atare, înverzitorul întregii naturi și semănătorul tuturor semințelor. Încă din Ajun se fac ritualuri de protecție și prosperitate. Crengi de mur, de mesteacăn sau alți copaci, brazde de pământ, puse la poartă, streașină sau ușă, toate cu rolul de a avea roade bogate și de a fi ferit de orice furăciune de energie sau spor. Vă spun sincer că nici nu știu ce să menționez din zecile de ritualuri care se făceau în preajma acestei zile.

Nu am valențe de antropolog cu patalama, dar mă inspir pentru aceste articole din studiile antropologice făcute la începutul secolului XX, Sunt convinsă că, în special în zona rurală din acele vremuri, și cu unele reminiscențe și acum, sărbătorile erau de fapt o împletitură de obiceiuri pre-creștine cu obiceiuri ortodoxe.

Prin urmare, avem o serie de zile cu celebrare „mobilă“ asociate cu Sărbătorile Pascale. În caz că vă întrebați cum se alege data la care se celebrează Paștile în fiecare an, ea este aleasă în funcție de prima lună plină după Echinoxul de Primăvară. Neapărat într-o zi de Duminică. Iar dacă pică într-o zi de Duminică, se sărbătorește în săptămâna următoare (pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia).

Menționez în continuare sărbătorile asociate cu Paștele, ele având în general conotații religioase, dar și ritualice:

Lăsata Secului: începe postul de șase săptămâni. Un obicei benefic mi se pare cel de a-ți cere iertare de la toți cei cu care ești certat.

Sân Toader: cade în prima Sâmbătă din Postul mare. Și este asociată cu o serie de ritualuri legate de caii și vitele din gospodărie, făcute pentru protecția lor.

Miezul Păresimii: aka mijlocul Postului. Este în a patra săptămână de post, într-o zi de miercuri.

Duminica Floriilor: se celebrează în Duminica de dinaintea Paștilor. Se duc flori la biserică sau crengi de salcie, care se păstrează mai apoi pentru a fi folosite ritualic în cazul în care apar boli.

Joia Mare și Vinerea Mare, din Săptămâna Mare: se vopsesc ouăle roșii, se fac pomeni și se participă la Denii.

Învierea: se aduce Lumina de la Biserică. Se adună familiile și se celebrează Învierea. În unele zone se bătea toaca pentru a avea rod bogat.

Robotinul: prima marți după Paști. În unele zone, în special din Oltenia, femeile se adunau și făceau țeste pentru copt pâinea.

Tudorusalele: a 24 zi după Paște: coboară Rusaliile pe Pământ. Acestea sunt Zâne destul de aspre, după unii rele, care pedepsesc pe cei care nu respectă regulile divine. Stau 5 săptămâni. În această zi se strâng ierburi de leac, în special pelin și dumbranic.

Ispasul sau Înălțarea: la 40 de zile după Paște. Se făceau din nou ritualuri pentru roade bogate și se adunau plante de leac. Până în această zi se încheiau lucrările de semănat.

Rusaliile sau Duminica Mare: tot o zi de adunat plante de leac pentru ritualuri de vindecare și protecție.

Cam acestea sunt cele mai importante zile din punct de vedere energetic din luna Aprilie și Primăvară în general.

Ca de obicei, închei dorindu-vă gânduri libere!

Ne găsești și pe: