Iată-ne într-un nou an solar, pe care vi-l doresc bun la suflet și abundent în miracole, cu împliniri pe toate planurile și iubire la tot pasul!
Dacă privim pe geam, această primă lună nu-și prea respectă numele din bătrâni. I se mai spunea Gerar sau Genarie, dar la 15 grade (chiar și la noi la munte), nu putem vorbi de iarnă grea. Alte nume erau Cărindar, Călindariu și Carindar, inspirația acestor denumiri venind din obiceiul din noaptea Anului Nou. Atunci obișnuia să se facă, din coji de nucă, cărbuni sau din foi de ceapă, calendarul meteorologic tradițional.
În ciuda aparențelor, sub omăt se ascund multe comori pe care Natura ni le dăruiește inclusiv în anotimpul rece. Află cum poți face foraging de iarnă.
Calender popular ianuarie
1 ianuarie
Pentru ai noștri strămoși, 1 ianuarie nu era o zi izolată, ci făcea parte din „complexul” de sărbători dintre Crăciun și Bobotează. Au ajuns până la noi ritualurile și tradițiile care însoțeau trecerea dintre ani: „Plugușorul”, colindele cu „Miorița”, „Meșterul Manole”, „Soarele și luna”, cu „Cerbul” etc. Acum poate au o tentă turistică sau predominant mercantilă dar, în esență, „sunt forme poetice ale unor străvechi rituri… prin ele, omul se ascunde în dosul măștii, ca să poată să facă ceea ce nu face în cotidian; astfel, jocurile cu măști sunt un fel de purificare, permițându-le oamenilor să intre mai liberi în noua perioadă care vine; în fond, timpul este continuu și oamenii, ca să-l stăpânească, îl taie în felii.”
Un alt obicei convertit la modernism este cel al gonirii spiritelor rele cu ajutorul zgomotelor puternice. Se pocneau bice, se băteau tobe sau se trăgeau clopotele. Acum se apelează la sunetul infernal al petardelor.
Despre multitudinea de ritualuri din această noapte se poate scrie un articol întreg. Ele acoperă toate aspectele vieții omului, de la atragerea bunăstării în case la predicții despre sănătate, despre care este ursitul unei fete de măritat, la a atrage abundența roadelor în grădină sau protecția animalelor din gospodărie.
5 ianuarie
Ajunul Bobotezei. „Precum în noaptea dinspre Anul Nou, tot așa se crede că cerul se deschide în noaptea dinspre Bobotează și dorințele sunt îndeplinite de către Dumnezeu, vitele vorbesc între ele și-și destăinuiesc locul unde se află comori ascunse în pământ, despre care se crede că ard în seara acestei zile”.
6 ianuarie
Boboteaza, Botezul Domnului și Apă-botează. „Este ziua până când durează datinile și petrecerile cele mai însemnate care au debutat în ziua de Crăciun și de Anul Nou, precum colindatul, irozii, steaua, turca sau cerbușorul, păpușile, berea sau ospățul feciorilor și vergelul; în unele sate, feciorii umblă cu cetera, în semn că datinile și petrecerile s-au sfârșit”.
Citește și: 12 știri pozitive de mediu din 2022 care te vor ajuta să vezi partea plină a paharului
Așa cum îi sugerează și numele, este o zi în care se „sfințesc apele” existând „credința că acestea rămân sfințite două sau șase săptămâni, de aceea se spune că se poate lua apă din orice curs de apă, fiindcă, în această zi, toate apele sunt curate și sfințite și pot fi folosite ca agheasmă… Dacă bate crivățul în zi de Bobotează, anul va fi bogat în roade, iar dacă este timp ploios atuncea va fi secetă vara.”
7 ianuarie
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, zi cunoscută și sub numele de Sântion. Se merge cu Iordanul, un ritual ce imită procesiunea bisericească a sfințirii apelor. „Grupul de colindători are rolurile bine stabilite: unul dintre ei este și conducătorul grupului și i se spune popă, altul poartă căldărușa cu agheasmă în care sunt strânși și banii primiți, altul duce mănunchiul de busuioc și altul poartă un fel de țepușă pe care adună bucățile de carne căpătată; ei cântă Iordanul, adică același text pe care îl spune preotul pe la case în Ajunul Bobotezei, stropesc pe cei ai casei, după care îi ia în brațe și îi ridică în sus pe fiecare în parte de câte trei ori ca să capete putere sau cer, din același motiv, să se lupte cu unul din iordănitori capul familiei, tot de trei ori.” Se binecuvântează cu agheasmă vitele, grădinile, cotețele, cămările și depozitele cu grâne și alimente, chiar și ogoarele.
8 ianuarie
Cuvioșii Gheorghe Hovezitul și Emilian Mărturisitorul; Cuvioasa Domnica. Nu știu dacă se mai păstrează în vreo comunitate acest obicei, dar în vremurile în care se năștea acasă cu ajutorul unei moașe, în acestă zi „toate femeile din sat, indiferent de vârstă, moșite de aceeași femeie, precum și nepoatele și strănepoatele se adună la casa acesteia și petrec împreună până seara târziu; nu sunt invitați niciodată bărbați, petrecerea fiind exclusiv feminină; fiecare aduce câte un plocon moașei.”
Dacă în această zi vremea este agitată, cu cer acoperit, este semn de boală în animale și scumpete pe piață; dar dacă cerul este senin, înseamnă că anul va fi mănos.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
16, 17 și 18 ianuarie
Sunt numite în popor și Cercovii de Iarnă sau Fulgerătoarele, pentru că sunt zile de fulgere, trăsnete și vifore. Prima zi este cea mai importantă. „Sân-Petru-de-Iarnă sau Sfântul Petru al Lupilor; este considerată miezul iernii și este ținută de către gospodari pentru ocrotirea vitelor; se crede că numai cu încuviințarea acestui sfânt lupii mănâncă vitele și numai pe care el i le hărăzește. Din contragerea numelor celor doi sfinți, Antonie și Atanasie, poporul a creat cuvântul Antanasii, denumire generică a zilelor de 17 și 18 ianuarie, pe care cu deosebire femeile le țin pentru a fi ocrotite ele și familiile lor de orice boală.”
25 ianuarie
Sfântul Grigorie Teologul. Începând cu această zi, oamenii se abțin de la muncă până în ziua de 2 februarie (Întâmpinarea Domnului; Stretenia), numind această perioadă Filipii de iarnă, fie că ei sunt în număr de 9 sau de 7, pentru a feri vitele și oile de acțiunile păgubitoare ale lupilor. Alții țin numai trei dintre aceste zile, numite Filipi sau Pilipi, primul căzând în ziua de 30 ianuarie, iar ceilalți doi în zilele de 1 și 2 februarie, zile în care bărbații și femeile nu lucrează nimic.
Dacă în această zi vremea este însorită și noaptea este senin înseamnă că anul va fi roditor.
30 ianuarie
Sfinții Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur). „Poporul numește ziua Trisfetitele, Trisfetițele, Filipii de Iarnă, Teclele. Se serbează fiindcă înseamnă intrarea creștinilor în biserică și de aici a început credința în Dumnezeu și trebuie aprinsă o lumânare și dată de pomană, pentru ca întreaga viață să fie luminată; se spune că Trisfetițele, adică cei trei ierarhi, ar fi dormit trei sute de ani și, deșteptându-se, au spus oamenilor ce au văzut, despre cei ce fac rău și cum astfel se pedepsesc singuri și i-a învățat să facă bine.” Se spune că în aceste zile se împerechează lupii, iar lupoaica fată în noaptea de Sfântul Gheorghe (23 aprilie).
Luna ianuarie este precum bine vedeți una de „hibernare”, omul dându-și timp să facă curat energetic pentru a-și crea un spațiu curat benefic pentru a avea abundență, protecție și sănătate pe parcursul anului ce abia a început.
Surse info: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești, și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească
Fotografii: arhiva personală
