Fuge Anul pe nesimțite și iată-ne ajunși în a cincea lună din calendar, în luna lui Florar. Cu siguranță numele și-l ia de la abundența de copaci înfloriți și de la nenumăratele plante ce dau în floare. I se mai spunea și Frunzari sau Luna ierburilor.
Există credința că dacă va tuna des înseamnă că va fi un an bun în recolte. „Plouă-n mai,/Ai mălai”, spuneau strămoșii noștri. Și mai spuneau că „Cine în Mai se va-nsura,/Mai târziu va regreta”, considerând că nu este un lună benefică pentru nunți.
Citește și: Interviu cu Alex Tudose despre permacultură, ferme regenerative, grădini comunitare și viitorul agriculturii
Calendar popular mai
1 mai
Armindeni – sărbătoare ritualică pentru roade bogate și protecția familiilor, caselor și ogoarelor. Se păstrează și acum în unele sate obiceiul să fie adus în fața casei sau a porții un copac tânăr. Acesta este lăsat sprijinit de gard până cade singur sau până ce macină grâul cel nou și se face prima pâine din acest grâu, focul făcându-se din acest copac.
Tot în această zi exista credința că este bine ca omul să se plimbe în aer curat odată cu revărsatul zorilor, pentru a fi vioi, iute și puternic peste an.
La câmpie, este considerată ca fiind ultima zi în care se poate semăna porumbul, dar și o zi bună de pus fasolea și pepenii.
Tot ritualic, azi se bea vin roșu cu pelin (pentru schimbarea sângelui), iar înainte de răsăritul soarelui este bine ca oamenii să-și spele obrazul cu rouă căzută pe flori, pentru a fi sănătoși.
21 mai
Sfinții Împărați Constantin și Elena. Se termină ciclul înmulțirii, care începe la Dragobete, iar puii păsărilor încep de acum să zboare singuri. În calendarul tradițional ziua este numită Constantin Graur și, pentru a preveni distrugerea strugurilor de către grauri, nu se lucra nimic în această zi. Este considerată limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului și meiului.
25 mai
A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. În Moldova, ziua este numită Ioan Fierbe Piatră sau Sfântul Ioan care Fierbe Piatră. Oamenii se abțin de la orice fel de activitate, pentru a fi feriți peste an de necazuri și furtună grea, mai ales de trăsnet și de orice fel de foc (Bucovina). Nu se măsoară laptele oilor, pentru a fi ferite de trăsnete și boli (Suceava).
Interdicția de a lucra se explică prin faptul că acest Ioan, fierbând piatra, o aduce și o descarcă unde dorește, dar mai ales pe câmpul și livada celui care a ignorat interdicția, de unde el sau vitele pot fi trăsnite, poate să cadă fulgerul pe casă sau pe acareturi, grindină pe livadă, pe grădină sau pe toate semănăturile.
Ca de obicei, închei dorindu-vă gânduri libere!
Ne găsești și pe:
