Ai noștri bunici numeau a unsprezecea lună din an Brumar, Brumariu, Brumaru Mare sau Promorariu. Natura se retrage spre odihnă, intră în hibernare, iarna își trimite primii fulgi ca mesager.
Se spune că Brumarul este cel de al treilea străjer al Zânei Toamna și există obiceiul ca în primele zile din această lună să se taie de la un copac câteva surcele. Cum sunt acestea (umede sau uscate), așa vor fi și iarna și vara următoare.
Calendar popular – 1 noiembrie
Calendarul popular debutează pe 1 noiembrie, cu celebrarea Sfințiilor Doctori fără de arginți Cosma și Damian din Asia. „În popor, ziua este ținută, pentru că se crede că vindecă toate bolile.”
Calendar popular – 8 noiembrie
Pe 8 noiembrie avem Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. „Poporul îi consideră drept conducătorii înarmați ai cetelor de îngeri, purtători ai sabiei morții, sunt puternici și nepărtinitori; sub autoritatea și mâna celor doi Arhangheli se află toate vietățile și oamenii, atât cei vii, cât și cei morți (…) Arhanghelul Gavril este cel care dezleagă blestemele care cad asupra oamenilor și cel care hotărăște viața și moartea oamenilor, luptându-se cu diavolul pentru sufletele creștinilor; citirea cu credință a „Acatistului Sfinților Mai Marilor Voievozi Mihail și Gavril” poate aduce tămăduirea bolilor, poate descoperi lucrurile pierdute și poate dezlega farmecele și cununiile; rugăciunea însoțită de milostenii către oamenii necăjiți poate aduce rezultate mai bune (…) în Transilvania, ciobanii dau drumul berbecilor la oi și tot în această zi, se spune, vara încredințează vietățile în seama Sfântului Nicolae.”
Calendar popular – 11 noiembrie
Sfinții Mucenici Mina, Victor și Vichentie. Ziua este considerată în popor ca fiind Sărbătoarea tâlharilor.
Calendar popular – 12-17 noiembrie
În perioada 12 – 17 noiembrie, avem Filipii, o sărbătoare denumită astfel după numele Sfântului Filip. Marchează începerea Postului Crăciunului. I se mai spune și „Zilele Lupului” pentru că începe împerecherea acestora, care durează între 15 noiembrie și 1 februarie. Având o gestație de 62-63 de zile, lupoaicele vor făta fie în plină iarnă, fie în plină primăvară. Acum, „cea mai severă interdicție este scoaterea cărbunilor afară din casă, deoarece aceștia sunt căutați cu înfrigurare de către lupoaice, crezându-se că ele se prăsesc mâncând cărbunii căzuți întâmplător sau aruncați din greșeală în gunoi.”
Calendar popular – 13 noiembrie
Sfântul Ioan Gură de Aur, iar în tradiția populară – Ziua Lupului. Este zi de odihnă pentru vite, în această zi nefiind puse la muncă.
Calendar popular – 14 noiembrie
Sfântul Apostol Filip și Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Tot o zi dedicată Lupului. „Se crede că este bine să se lipească gura sobei, pentru ca tot așa să se lege și gura lupului și, prin urmare, să nu fie adusă pagubă în rândul animalelor.”
Calendar popular – 15 noiembrie
Începutul Postului Crăciunului, care durează până în Ajunul Nașterii Mântuitorului (40 de zile, adică 15 noiembrie – 24 decembrie). „Este un post relativ ușor, marcat de foarte multe dezlegări pentru consum de pește; se crede că acei care vor ține cu credință acest post vor avea casa binecuvântată de Dumnezeu și vor fi feriți de blestemele și farmecele trimise asupra lor, mulți având chiar revelații în noaptea Nașterii Domnului, sau pot primi vești în legătură cu rezolvarea problemelor lor; în fiecare zi a acestui post, se ia de dimineață, înainte de orice mâncare, anafură și agheasmă și se citesc rugăciuni.”
Calendar popular – 21 noiembrie
Vovedenia sau Ovidenia. În calendarul ortodox se celebrează Intrarea în biserică a Maicii Domnului. „În noaptea dinspre Ovidenie, cei care suferă de ochi trebuie să vegheze lângă o ulcică sau o strachină cu apă și o lumânare aprinsă; această apă este considerată a avea puteri vindecătoare pentru toate bolile de ochi. (…) Dacă astăzi este vreme caldă, anul va fi bun, cu moină și numeroase zile călduroase. (…) De asemenea, se crede că, în această zi, ca și la Anul Nou, Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și în Duminica Paștelui, se deschide cerul și că vorbesc animalele. (…) Cum va fi vremea în această zi, tot așa va fi toată iarna.”
În credința creștină, este ziua când Iosif și Ana au dus-o pe Maria, la vârsta de trei ani, la Templu, unde a avut prima oară întâlnirea cu Dumnezeu.
Calendar popular – 29 noiembrie
Ajunul Sfântului Apostol Andrei sau Noaptea strigoilor, este unul dinte cele mai mari ajunuri ale calendarului tradițional, fiind considerat ca moment în care se dezlănțuie forțele malefice. În același timp, este popular considerat Anul Nou dacic. Prin urmare există un mare număr de ritualuri desfășurate în această noapte, de protecție, de divinație sau de dezlegare.
„Se crede că, în noaptea dinspre Sântandrei, animalele vorbesc; în noaptea dinspre această zi, oamenii fac semnul crucii, ungând cu usturoi ferestrele, tocurile ușilor, coarnele vitelor etc., ei înșiși mâncând usturoi, deoarece de mirosul usturoiului fug toți strigoii.”
În zona Moldovei se făcea julfă, o prăjitură ritualică din semințe de cânepă, care se consuma în această noapte în care se deschid Cerurile și se pot vedea alte lumi.
Calendar popular – 30 noiembrie
Indiferent cum i se spunea – Andrei-de-Iarnă, Gădinețul Șchiop, Indrea, Moș Andrei, Ziua Lupului – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat este considerat și ocrotitorul României și Sfânt al Lupilor, alături de fratele său, Apostolul Petru.
„În credințele tradiționale românești, ambii sunt puși în legătură cu lupii; însă, în timp ce Andrei este dușmanul lor, Petru este un fel de patron al lor, ocrotindu-i și hrănindu-i, chiar în dauna oamenilor. (…) Se pun boabe de grâu la încolțit în farfuriuțe diferite pentru fiecare membru al familiei și, în funcție de cât de des și sănătos răsare acesta, se prezicea anul următor. (…) Așa cum este vremea în această noapte, tot așa va fi și peste iarnă; dacă este lună plină sau senin, iarna va fi călduroasă, iar, de va fi nor, ploaie sau zăpadă, iarna va fi grea și deosebit de geroasă.”
Precum vedem, luna Noiembrie abundă în sărbători magice. Activitățile agricole s-au încheiat, ziua este din ce în ce mai scurtă, prin urmare omul avea acum timp la dispoziție pentru refacerea spiritului și al trupului. Avea timp de odihnă și de îndeletniciri artizanale, în lunile de iarnă obișnuindu-se în comunitățile rurale să se organizeze șezători. Toate femeile din comunitate se adunau pe rând în câte o casă, prilej cu care se învățau tinerele și copilele din sat cum se coase, țese sau gătește, se împărtășeau informații despre leacuri și ritualuri și se cunoșteau îndeaproape, creându-se prietenii.
Un timp al regăsiri de sine.
Surse info: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești, și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească
Fotografii: arhiva personală
