Pe 4 și 5 octombrie, Teatrul Odeon din București a găzduit Climate Change Summit, primul eveniment regional de referință dedicat soluțiilor pentru criza climatică. Peste 50 de cercetători, antreprenori, oficiali guvernamentali, experți în finanțare verde și lideri în domeniul politicilor climatice și sustenabilității din întreaga lume au susținut paneluri care ne-au oferit inspirație și speranță pentru schimbare.
Subiectele abordate de speakeri au inclus modelul de afaceri circular, agricultura regenerativă, finanțările soluțiilor climatice, provocările legate de sursele regenerabile de energie, rolul colaborării și co-creerii, precum și importanța soluțiilor dezvoltate la nivel local.
Summitul a început cu un mesaj din partea președintelui României, Klaus Iohannis, prezentat de către Alexandra-Maria Bocșe, Consilier de Stat – Departamentul Climă și Sustenabilitate. „În această cursă contra cronometru pentru limitarea schimbărilor climatice este nevoie de implicarea tuturor, din varii sectoare și domenii profesionale. Provocarea este majoră, dar trebuie să rămânem optimiști că împreună îi putem face față. Dincolo de provocările inerente, tranziția climatică aduce multiple beneficii, printre care enumăr îmbunătățirea calității mediului înconjurător și a sănătății publice, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puțin poluante, locuri de muncă în domeniul sustenabilității sau creșterea securității energetice prin investiții în proiecte energetice cu amprentă redusă de carbon”, a transmis Iohannis.
Hans van der Loo, președinte la Institutul pentru Cercetare Economică Integrată, a abordat schimbările climatice ca un simptom al comportamentului oamenilor. „Metabolismul nostru ca societate a dus la această situație”, a declarat van der Loo, subliniind faptul că nu distrugem planeta, care o să supraviețuiască în lipsa noastră, ci ne distrugem pe noi.
Giedrimas Jeglinskas, secretar general adjunct NATO, s-a concentrat pe reziliență și importanța colaborării. „Schimbările climatice sunt reale, sunt aici, nu putem nega asta. Acum este momentul să ne unim și să găsim soluții. Problemele complexe necesită soluții complexe; probabil că nu avem încă o soluție pentru schimbările climatice, dar asta înseamnă că trebuie să ne unim și să găsim una. Nu poți câștiga nicio bătălie dacă nu ești optimist.”
Urmărește-ne activitatea și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Un alt speaker care a subliniat importanța colaborării a fost Andreas Beckmann, CEO al WWF din Europa Centrală și de Est. „Guverne, afaceri, comunități, activiști, voluntari, indivizi – viitorul depinde de noi. Următorul deceniu e decisiv pentru determinarea viitorului civilizației umane. Riscul principal pentru următorii ani este să nu reacționăm, să nu vedem asta ca pe un cod roșu. Trebuie să acționăm și trebuie să o facem acum.”
Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research la Groupe Societe Generale, a insistat pe nevoia descreșterii. „Nu este doar o problemă de ofertă, trebuie să decarbonizăm și cererea. Până în 2030 vom avea 10 miliarde de oameni. Dacă reduci emisiile, dar crește populația, implicit consumul, ai ajuns de unde ai plecat. Avem nevoie de schimbare colectivă și colaborare.” Linda Zeilina, fondator al Centrului Internațional de Finanțe Durabile, este de părere că trebuie să începem prin a-i recompensa pe cei care taie carbonul și fac tranziția, pe cei care merg într-o direcție pozitivă – iar apoi să înceapă impozitarea celorlalți. Totodată, a scos în evidență importanța individului: „Sunt atât de multe lucruri pe care le putem face, dar ne lipsește imaginația. Gândiți-vă dincolo de locul de muncă, ce puteți face? Așa putem obține o modificare a structurii.”
În cadrul unui panel legat de reziliența orașelor, Radu Mihaiu, primarul sectorului 2, a vorbit despre dificultățile ce pot apărea când indivizii nu sunt pregătiți de schimbare. „E important să propui ce e acceptabil pentru oameni, altfel poți să îngropi ideea. Dacă oamenii nu sunt pregătiți, iar ideea nu e implementată bine, va duce la eșec. Anul trecut, am întrebat oameni din mai multe zone ale sectorului: avem zona asta liberă, ce vreți să facem cu ea? Au vrut parcări… Administrația publică trebuie să propună idei; dacă nu apare o idee suficient de bună, oameni vor alege ce cunosc deja.” Aceeași problemă a fost identificată și de Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6. El a împărțit locuitorii sectorului în două categorii: cei care își doresc spații verzi deschise și cei care preferă beton și cât mai multe spații de parcare.
Desigur, un număr mare de discuții s-a concentrat pe identificarea, promovarea și finanțarea surselor de energiei verzi. Climate Change Summit a avut patru paneluri axate pe energie, însă subiectul a fost abordat în mod regulat și pe parcursul celorlalte discuții. Marc Sadler, Manager Fonduri Climatice la Banca Mondială, consideră că „provocarea pentru factorii de decizie, dar și pentru consumatori și pentru companii, este de a gestiona riscul pe termen scurt asupra volatilității, menținând în același timp concentrarea pe termenul mediu. Criza pe care o avem în sectorul energetic este una care se referă la securitatea energetică și gestionarea volatilității prețurilor la energie.”
În același panel, Corina Murafa, expert în politici energetice, a scos în evidență una dintre dificultățile acestui sector. „Pentru o piață care necesită soluții complexe, sistemul nostru administrativ nu este capabil să le implementeze. Riscăm să repetăm greșeli din trecut fără soluții creative.” De asemenea, consideră important ca în discuții să nu primească loc la masă doar companiile mari, ci și administratorii de bloc care doresc să facă tranziția către sursele de energie regenerabile pentru că ei sunt cei care întâmpină dificultăți cu legile.
Totodată, mai mulți speakeri au subliniat importanța ecosistemelor și a întoarcerii către natură. „Ne-am deconectat de la natură, suntem conectați la digital”, a spus Loic van Cutsem, director de parteneriate internaționale la BeeOdiversity. „Depindem complet de ecosistemele sănătoase, dar nu le mai apreciem importanța. Jumătate din economia noastră depinde de natură, dar, chiar și așa, biodiversitatea e în declin sever. Trebuie să privim problema din punct de vedere holistic, să nu ne concentrăm doar pe schimbările climatice”.
Cu toate acestea, cel care a atras cu adevărat atenția a fost Ingmar Rentzhog, fondator și CEO al WeDontHaveTime.org, care a apărut pe scenă sub formă de hologramă. „A fost un sentiment ciudat să mă văd live pe o scenă dintr-un oraș pe care nu l-am vizitat niciodată. Această tehnologie e cu siguranță ceva ce vom explora la viitoarele transmisii We Don’t Have Time! Această oportunitate nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă aș fi făcut ca majoritatea oamenilor: zburând în jurul lumii”, a postat Rentzhog pe pagina sa de LinkedIn.
Climate Fresk la Climate Change Summit
Summitul ne-a confirmat două aspecte importante:
- criza climatică poate fi atenuată doar dacă oamenii și natura trăiesc în armonie
- trebuie să depunem un efort să colaborăm pentru îmbunătățirea obiceiurilor care afectează mediul
Nu mai e momentul să aruncăm vina unii pe alții și să susținem că alții sunt responsabili să repare. E necesar să acceptăm că trebuie să facem schimbări și să acționăm acum. Trebuie ca guvernele, corporațiile, sectorul privat și indivizii să învețe să lucreze împreună pentru a depăși această situație dificilă. Firește, acest lucru poate fi realizat doar dacă înțelegem mai bine cauzele și efectele schimbărilor climatice, modul în care ele ne afectează atât pe noi, cât și pe generațiile viitoare.
Încă de la început, misiunea Micile Bucurii s-a concentrat pe educație de mediu și relația pe care o avem cu natura. De aceea, am fost recunoscătoare pentru oportunitatea de a fi prezente la Climate Change Summit cu jocul Climate Fresk, care a atras atenția a numeroși participanți și speakeri. Criza climatică este un subiect complex și ne bucurăm că prin intermediul acestui instrument reușim să clarificăm anumite legături dintre cauzele și efectele schimbărilor climatice.
Sustenabilitatea evenimentului
Am apreciat alegerile eco-friendly pe care organizatorii le-au făcut și care includ:
- ecusoane din hârtie reciclată
- coșuri pentru colectare selectivă
- lapte pentru cafea la sticlă
- decor natural al scenei, apreciat și de un număr mare de speakeri
- organizarea prânzului la un restaurant, cu veselă și tacâmuri clasice, nu de unică folosință
- suficiente preparate plant based sau vegetariene oferite la prânz
Cu toate acestea, am observat și aspecte care sperăm să fie îmbunătățite la edițiile viitoare. Amprenta ecologică a summitului poate fi redusă prin mai multe modalități. Pentru început, posibilitatea de a umple sticla reutilizabilă de la un dozator, apa la sticlă și sucurile de fructe preparate pe loc ar ajuta la reducerea consumului de plastic. Apoi, paharele de cafea (din carton cu înveliș de plastic) pot fi înlocuite cu căni reutilizabile ce pot fi igienizate, o soluție folosită și la COP. Iar în ceea ce privește masa de prânz, ne-ar bucura ca preparatele să aibă o etichetă verde; astfel, participanții ar fi mai informați, iar șansele să evite consumul de carne ar crește. Desigur, o soluție mai eficientă (și mai ieftină) ar fi crearea unui meniu complet vegetarian și plant based.
Climate Change Summit 2022 livestream
Nu ai ajuns anul acesta la Climate Change Summit, dar ești curios să urmărești panelurile? Găsești mai jos înregistrările celor două zile.
Climate Change Summit a fost inițiat și susținut de BRD Groupe Société Générale, în calitate de partener fondator, și organizat de Social Innovation Solutions, o organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovare. A doua ediție a evenimentului va avea loc în perioada 19-20 octombrie 2023 la București.
