Schimbările climatice și încălzirea globală sunt termeni care își fac tot mai des apariția în viața de zi cu zi, în emisiuni TV sau pe Internet. Deși sunt deseori folosite pentru a descrie aceeași situație, ele nu sunt sinonime, ci au semnificații diferite. Descoperă cum au loc schimbările climatice, ce este încălzirea globală, care sunt cauzele și efectele fiecăreia, precum și ce soluții există pentru a gestiona urgența climatică în care ne aflăm.
Ce înseamnă schimbări climatice?
Înainte de a discuta despre schimbările climatice, trebuie să înțelegem diferența dintre vreme și climă. Vremea se referă la condițiile meteo care apar pe perioade scurte de timp și doar la nivel local. Ploaia, vântul, zăpada și furtuna sunt câteva exemple de fenomene care alcătuiesc întregul ce ține de vreme. Clima, în schimb, se referă la o medie a temperaturii, umidității din aer și tiparelor de precipitații în zone mai mari sau la nivel global. De asemenea, clima nu se calculează la ore sau zile, ci la câteva decenii.
Astfel, schimbările climatice reprezintă acele schimbări pe termen lung, care definesc climate regionale sau globale. De-a lungul istoriei sale, Pământul a trecut prin mai multe schimbări climatice naturale. Știm acest lucru mulțumită paleoclimatologiei: ramura științei care se ocupă cu studiul înregistrărilor climatice de acum sute până la milioane de ani.
Îți recomandăm să citești și: Biodegradabil vs compostabil vs reciclabil: care e diferența?
Cercetătorii pot afla informații relevante despre climă prin studierea înregistrărilor naturale. Inelele arborilor, de exemplu, pot păstra evidența condițiilor pe care le-au experimentat în fiecare an. Și rocile glaciare sunt folositoare: dacă într-o zonă se găsesc astfel de roci, înseamnă că la acea locație au fost prezenți la un moment dat ghețari. Fosilele, sedimentele de lacuri și oceane, straturile de gheață și coralii sunt de asemenea înregistrări ce pot fi analizate.
Cauzele schimbării climatice naturale includ:
- modificări ale orbitei Pământului (cauzează fluctuațiile climatice care apar de-a lungul zecilor de mii de ani până la sute de mii de ani)
- erupții vulcanice (emit aerosoli care blochează un procent din lumina solară și pot provoca o răcire emisferică sau globală)
- variația radiației solare (cauzată de petele solare care pot contribui la o climă globală mai caldă sau mai rece)
- mișcarea plăcilor tectonice (afectează modelele de circulație globală a aerului și apei oceanice și clima continentelor)
Ce înseamnă încălzire globală?
Încălzirea globală este un tip de schimbare climatică și reprezintă creșterea termică pe termen lung a suprafeței planetei. Poate avea loc și în mod natural, însă de la începutul Revoluției Industriale situația s-a schimbat. Revoluția Industrială a reprezentat tranziția la noi procese de producție și a avut loc între 1760 și 1840. Omenirea a trecut de la metodele de producție manuală la mașinării, astfel încât producția s-a dezvoltat foarte mult, iar populația globală a avut o creștere fără precedent.
Din acel moment, am început să ardem combustibili fosili precum cărbune și petrol, care au crescut concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. Aceste gaze nu sunt neapărat nocive; de fapt, o anumită cantitate este necesară traiului pe Pământ. Efectul de seră e un proces care are loc când energia soarelui trece prin atmosferă și încălzește suprafața planetei. Gazele împiedică o parte din căldură să se întoarcă în spațiu, rezultând o planetă mai caldă. Fără efectul de seră natural, Pământul ar fi cu peste 30°C mai rece și nu am putea supraviețui aici.
Problema apare când concentrația de gaze cu efect de seră crește prea mult. Tendința actuală de încălzire este cauzată de activități umane și se desfășoară într-un ritm fără precedent. În acest moment, concentrația este cea mai mare din ultimii 14 milioane de ani, iar temperatura medie a suprafeței Pământului a crescut cu 1,18°C de la sfârșitul anilor 1800 până în 2020.
De ce este încălzirea globală o urgență climatică? Din cauza creșterii temperaturii, clima noastră se schimbă. Evenimentele meteo extreme cresc în frecvență și intensitate, tiparele de ploaie și vânt se schimbă, calotele glaciare și ghețarii se topesc, iar nivelul mării crește.
Încălzirea globală – cauze
Emisiile globale de gaze cu efect de seră pot fi împărțite în 4 categorii principale: energie, utilizarea terenurilor, industrie și deșeuri. Iată în ce moduri contribuie fiecare la încălzirea globală.
Energie
Energia e responsabilă de 73,2% din emisiile globale. Trei sferturi din energia electrică încă provine din arderea cărbunelui, petrolului sau gazului. Aceste resurse, numite combustibili fosili, sunt de departe cel mai mare contributor la schimbările climatice globale.
24,2% din energia produsă la nivel global este folosită pentru industrie: fabricarea fierului și oțelului, a îngrășămintelor, a produselor farmaceutice, a extracției de petrol și gaze, a automobilelor, dar și pentru procesarea alimentelor.
Îți recomandăm să citești și: Ce înseamnă de fapt un stil de viață fără plastic?
17,5% provine din generarea de energie electrică pentru clădiri: iluminat, încălzire, electrocasnice etc.
16,2% din energie e folosită în transport, în special pentru cel rutier: mașini, camioane, motociclete și autobuze. Dacă toate acestea ar funcționa pe bază de electricitate, nu combustibili fosili, emisiile globale s-ar reduce cu 11,9%.
Agricultură, silvicultură și utilizarea terenurilor
Agricultura, silvicultura și utilizarea terenurilor sunt responsabile de 18,4% din emisiile globale. Când luăm în considerare și refrigerarea, procesarea alimentelor, ambalarea și transportul, sistemul alimentar reprezintă aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră.
O mare parte din problemă o reprezintă defrișările care au loc în scopuri agricole. Cu cât cererea pentru produse de origine animale crește, cu atât avem nevoie de o suprafață mai mare de pământ. Drept urmare, pădurile sunt tăiate pentru a crea ferme și pășuni.
În plus, digestia vacilor, îngrășămintele utilizate și gunoiul de grajd afectează la rândul lor planeta.
Industrie
Industria e responsabilă de 5,2% din emisiile globale. Prin producția cimentului se emit cantități enorme de dioxid de carbon, iar același lucru e valabil pentru procesele chimice.
De exemplu, dioxidul de carbon poate fi emis în timpul producției de amoniac, care este utilizat pentru purificarea alimentării cu apă, produse de curățare, ca agent frigorific și utilizat la producerea multor materiale, inclusiv plastic, îngrășăminte, pesticide și textile.
Deșeuri
Deșeurile sunt responsabile de 3,2% din emisiile globale. Avem pe de-o parte apa reziduală: materia organică și reziduurile de la animale, plante, oameni și produsele lor reziduale. Când aceasta se descompune, produce metan și protoxid de azot.
Pe de altă parte, gropile de gunoi sunt o altă problemă. Depozitele de gunoi sunt adesea medii cu oxigen scăzut. De aceea, nimic nu se biodegradează odată ce a ajuns la gunoi. În aceste medii, materia organică este transformată în metan atunci când se descompune.
Rezonezi cu activitatea noastră și vrei să ne susții? Pe Patreon am creat 4 abonamente care ne pot ajuta să ajungem la un obiectiv lunar ce ne poate susține activitatea în mod organic de acum înainte. Le regăsești AICI.
Încălzirea globală – consecințe
Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu mai mult de o treime de la Revoluția Industrială. Schimbări care în trecut au durat mii de ani au loc acum de-a lungul deceniilor. Consecințele încălzirii globale de-a lungul a sute de mii de ani nu sunt atât de severe deoarece tranziția se face treptat. Deși acum întâlnim aceleași efecte, ele sunt comprimate în doar câteva zeci de ani.
Efectele încălzirii globale cauzate de om au loc acum, sunt ireversibile în timpul vieții noastre și se vor agrava în deceniile următoare. Putem observa consecințele acțiunilor noastre încă de acum, pe plan internațional, dar și local.
Creșterea nivelului mării
La nivel global, nivelul mării a crescut cu aproximativ (0,2 metri) din 1880 când am început să îi ținem evidența. Până în 2100, oamenii de știință proiectează că nivelul va crește cu până la 2,4 metri, dacă vom continua emisiile de carbon la ritmul actual. Creșterea nivelului mării poate provoca inundații severe, daune în zonele de coastă, distrugerea habitatelor și contaminarea solului și a apei subterane cu sare.
Te-ar putea interesa și acest articol: GHID reciclare: cum se face colectarea separată, ce se poate recicla, coduri reciclare
Creșterea puterii uraganelor
Intensitatea și frecvența uraganelor a crescut în ultimele decenii, iar oamenii de știință sunt de părere că vor continua să crească pe măsură ce clima se va încălzi tot mai tare. Uraganele produc inundații, precipitații abundente și rafale de vânt foarte puternice.
Deșertificarea planetei
Observăm deja secete și valuri de căldură, inclusiv în România. În 2022 a fost înregistrat recordul absolut de temperatură din țară, 44,5°C. Culturile de grâu, porumb și floarea soarelui nu mai supraviețuiesc, iar criza alimentară va continua să se intensifice. Mai mult, unele zone din România se transformă în deșert, iar situația este similară și în alte zone de pe Pământ.
Vrei să aprofundezi consecințele încălzirii globale? Atelierele noastre de Colaj Climatic sunt o modalitate distractivă de a învăța mai mult.
Sporirea riscului de incendii
Oamenii de știință estimează că schimbările climatice cauzate de om au dublat deja suprafața de pădure arsă în ultimele decenii. Sezoanele meteorologice ale incendiilor s-au prelungit la nivel global, iar biodiversitatea și sănătatea umană sunt puternic afectate.
Perturbarea oceanului
Oceanul reflectă căldura în zonele înghețate și o absoarbe în zonele fără gheață. Pe măsură ce banchizele și calotele glaciare se topesc, oceanul se încălzește tot mai tare. În același timp, dioxidul de carbon reacționează cu apa de mare, iar pH-ul acesteia scade, devenind mai acid. Apare astfel acidificarea oceanului, care „mănâncă” învelișurile și scheletele din calciu a creaturilor marine precum crustaceele, pteropodele și coralii. Când baza este afectată, întregul ecosistem marin este afectat la rândul său.
Dezghețarea permafrostului
Permafrostul este un sol care rămâne înghețat an după an și este întâlnit în special în emisfera nordică. Aproximativ 11% din suprafața globală este acoperită de permafrost. El conține cantități enorme de biomasă descompusă și stocată sub formă de gaze cu efect de seră. Deși unele zone au rămas înghețate de milioane de ani, ele încep acum să se dezghețe. Gazele stocate ajung astfel în atmosferă, încălzind-o și mai tare.
Mai mult, în permafrost se află și microbi și bacterii antice ale căror proprietăți sunt necunoscute. Prinse în gheață de zeci de mii de ani, ele încep să se trezească și pot infecta oamenii cu boli mortale. Din cauza naturii migratoare a multor specii de pești și păsări, bolile cauzate de acestea au o transmisie ridicată. Se poate ajunge astfel la o epidemie sau chiar o pandemie greu de gestionat.
Încălzirea globală – soluții eficiente
Efectele și consecințele încălzirii globale sunt severe și pot fi dificil de înțeles sau procesat. Totuși, nu trebuie să ne lăsăm descurajați pentru că există deja soluții pe care le putem pune în aplicare. Combaterea încălzirii globale poate fi realizată cât timp suntem deschiși la schimbare și colaborăm pentru a îmbunătăți situația.
În 2015, liderii mondiali au semnat Acordul de la Paris, al cărui obiectiv este de a menține încălzirea globală în limitele unor niveluri sigure. Guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C. Baza Acordului este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care trebuie să ajungă la zero cât mai curând posibil.
Iată care sunt principalele modalități de a gestiona urgența climatică:
Investirea în energie regenerabilă
Cu cât extragem și ardem mai mult cărbune, petrol și gaze, cu atât vom agrava schimbările climatice. De aceea, economiile nu ar trebui să se mai bazeze pe combustibili fosili. Desigur, o întrerupere bruscă nu este posibilă, însă e nevoie să facem rapid tranziția către alte resurse. Energia solară, eoliană sau geotermală ne pot ajuta să oprim utilizarea combustibililor fosili.
Utilizarea transportului verde
Automobilele, avioanele și navele folosesc cantități enorme de combustibili fosili. E nevoie să reducem pe cât posibil folosirea lor și să ne orientăm către vehicule electrice pe bază de energie regenerabilă.
Adoptarea unei diete bazate pe plante
Așa cum am menționat mai sus, sistemul alimentar emite aproape un sfert din gazele cu efect de seră, iar alimentele de origine animală au o amprentă de carbon foarte mare. Drept urmare, una dintre cele mai eficiente moduri prin care indivizii pot ajuta la gestionarea schimbărilor climatice este să consume cât mai multe produse pe bază de plante. Cât despre comercianți, e necesar să oferte suficiente produse de acest tip pentru a ajuta oamenii să facă schimbarea.
Găsești aici 5 moduri prin care dieta plant based protejează mediul.
Restaurarea naturii
Natura este foarte eficientă în a curăța emisiile, însă pentru a face acest lucru trebuie protejată și regenerată. E nevoie să redăm naturii pământul și să facem mai multe plantări. Totodată, pădurile precum Amazonul trebuie protejate. Guvernele pot opri despăduririle adoptând legi mai bune.
Protejarea oceanelor
Pentru a proteja oceanele este nevoie să fie reduse pescuitul excesiv, mineritul la adâncime și forajul de petrol și gaze.
Reducerea consumului
Stilul de viață consumerist are de asemenea un impact asupra climei. De aceea, reducerea consumului general în special în țările mai bogate poate contribui la o presiune mai mică asupra planetei.
Reducerea plasticului
Plasticul este un material fabricat din petrol, iar procesul prin care îl extragem, rafinăm și transformăm în plastic are un efect deosebit de nociv. În plus, plasticul nu dispare niciodată din natură, ci se descompune în microparticule care poluează puternic. Acestea ajung inclusiv în corpul uman: recent au fost descoperite atât în placentă, cât și în sânge. Drept urmare, reducerea plasticului este o soluție eficientă prin care putem opri încălzirea globală.
Încălzirea globală – soluții problematice
În fața cererii tot mai mari de acțiune, multe țări și companii fac promisiuni și stabilesc obiective prea ambițioase sau pur și simplu false. În general, scopul lor e de a îndepărta atenția de la nevoia de reducere imediată a emisiilor și sunt considerate greenwashing. Iată care sunt cele mai comune obiective și mituri problematice.
Soluții bazate pe natură
Captarea carbonului în vegetație și sol sună ca o soluție eficientă, însă situația e ușor diferită. Emisiile pot fi într-adevăr absorbite de copaci și sol, însă procesul durează mult. În plus, situația nu se rezolvă cât timp continuăm să producem gaze cu efect de seră. Mai mult, stocarea nu e permanentă. Carbonul stocat în copaci poate fi eliberat din nou de incendii, de exemplu.
Compensarea emisiilor (carbon offsetting)
Carbon offsetting devine un termen din ce în ce mai popular și reprezintă procesul prin care emisiile sunt reduse sau eliminate în altă parte decât unde au fost produse. În general, corporațiile se folosesc de compensarea emisiilor pentru a-și crea o imagine mai verde, deși în realitate continuă să polueze la fel de mult.
De exemplu, o companie aeriană poluează prin combustibilii fosili necesari zborului. Poate apela la carbon offseting prin intermediul indivizilor care cumpără bilete de avion. În momentul achiziției, persoana respectivă poate plăti câțiva lei în plus, pe care compania aeriană îi poate folosi în scopul unor plantări. Copacii plantați vor capta dioxid de carbon, iar pe hârtie situația arată ideal. Deși compania a poluat, a și luat înapoi poluarea.
Totuși, în realitate problema nu a fost rezolvată. Un copac nu își va atinge întregul potențial de timp de câteva decenii după ce a fost plantat. Până atunci, zborurile continuă să polueze puternic. Același lucru e valabil și în cazul altor soluții precum investițiile în panouri solare. Durează mult până când un astfel de panou compensează emisiile cauzate de fabricarea lui, precum și emisiile cauzate de compania aeriană.
Deși compensarea carbonului e prezentată ca o soluție minune pentru practici nesustenabile, în realitate nu putem aștepta zeci de ani pentru ca efectele să fie simțite – mai ales când poluatorii continuă să polueze în acea perioadă. În plus, acest tip de marketing poate duce la mai multe emisii pentru că indivizii sunt încurajați să cumpere, consume sau călătorească mai mult.
Soluții tehnologice pentru îndepărtarea gazelor cu efect de seră
Tehnologiile sunt în curs de dezvoltare, dar sunt costisitoare, consumatoare de energie, iar implementarea lor la scară largă este nedovedită. Să producem în continuare o cantitate mare de emisii cu efect de seră gândindu-ne că tehnologiile viitoare ne vor salva este iresponsabil.
Adaptarea la schimbările climatice
Civilizația va ajunge să fie obligată să se adapteze la schimbările climatice pentru că acestea nu pot fi reparate în timpul vieții noastră.
De exemplu, 40% din populația lumii trăiește în acest moment pe o rază de 100 kilometri de coastă. E posibil ca oamenii să se mute pe terenuri mai înalte pentru a evita creșterea nivelului mării. Plantarea de culturi care pot prospera în noile condiții climatice și utilizarea noilor tehnologii de construcție sunt alte strategii pe care le putem implementa.
Încălzirea globală este o problemă complexă și e de înțeles dacă te simți copleșit. Totuși, schimbările climatice pot fi gestionate. Fiecare dintre noi poate aduce îmbunătățiri stilului de viață prin alegeri mai bune. Totodată, e vital să colaborăm, iar pentru a reuși acest lucru e nevoie să punem o presiune mai mare asupra corporațiilor și guvernelor. Politicile și modelele de afaceri trebuie să se schimbe rapid dacă dorim să trăim în continuare confortabil pe Pământ.
Sper că acest articol te-a ajutat să înțelegi mai bine urgența climatică prin care trecem. Îți recomand să citești și alte articole din categoria schimbărilor climatice, iar dacă vrei să abordăm un anumit subiect pe blog, trimite un mail către alina@micilebucurii.ro.
Referințe:
- Shaftel, Holly. “Overview: Weather, Global Warming and Climate Change.” Climate Change: Vital Signs of the Planet, 26 Sept. 2022, climate.nasa.gov/global-warming-vs-climate-change/. Accesat la 25 Oct. 2022.
- Nunez, Christina. Environment, National Geographic, 22 Jan. 2019, www.nationalgeographic.com/environment/article/global-warming-overview. Accesat la 25 Oct. 2022.
- Lindsay, Rebecca; Dahlman, Luann, “Climate Change: Global Temperature.” NOAA Climate.gov, 2022, www.climate.gov/news-features/understanding-climate/climate-change-global-temperature. Accesat la 25 Oct. 2022.
- Pappas, Stephanie. “What Is Global Warming?” Livescience.com, Live Science, 20 Jan. 2022, www.livescience.com/37003-global-warming.html. Accesat la 25 Oct. 2022.
- “Climate Science Investigations South Florida – Causes of Climate Change.” Fau.edu, 2013, www.ces.fau.edu/nasa/module-4/causes-2.php. Accesat la 27 Oct. 2022.
- “What Are the Solutions to Climate Change?” Greenpeace UK, 29 July 2022, www.greenpeace.org.uk/challenges/climate-change/solutions-climate-change/. Accesat la 27 Oct. 2022.
- “Acordul de La Paris Privind Schimbările Climatice.” Europa.eu, Consiliul European, 24 Oct. 2022, www.consilium.europa.eu/ro/policies/climate-change/paris-agreement/. Accesat la 27 Oct. 2022.
- “Causes and Effects of Climate Change” United Nations, 2020, www.un.org/en/climatechange/science/causes-effects-climate-change. Accesat la 27 Oct. 2022.
- Darby, Megan. “10 Myths about Net Zero Targets and Carbon Offsetting, Busted.” Climate Home News, 11 Dec. 2020, www.climatechangenews.com/2020/12/11/10-myths-net-zero-targets-carbon-offsetting-busted/. Accesat la 27 Oct. 2022.
- Ritchie, Hannah, et al. “CO2 and Greenhouse Gas Emissions.” Our World in Data, 11 Mai 2020, ourworldindata.org/emissions-by-sector. Accesat la 5 Nov. 2022.
Surse foto: Matt Palmer, Markus Spiske, Chris LeBoutillier, Jo-Anne McArthur via Unsplash, Alena Koval via Pexels
Autor: Alina Neamțu
