GHID reciclare: cum se face colectarea separată, ce se poate recicla, coduri reciclare

Află totul despre reciclare: ce înseamnă, importanța colectării selective a deșeurilor, care sunt culorile și simbolurile de reciclare, cum și de câte ori se reciclează diferite tipuri de materiale, dar și ce articole nu pot fi reciclate.

Ce este reciclarea? 

Înainte de a discuta despre reguli de colectare selectivă, coduri de reciclare și alte aspecte similare, trebuie să înțelegem ce e reciclarea și ce beneficii aduce. Procesul reprezintă recuperarea și reprocesarea deșeurilor pentru ca materialele din care sunt confecționate să fie utilizate în fabricarea a noi produse.

Lumea s-a schimbat mult în ultimul secol și generăm mai mult gunoi decât oricând în istorie. De la mâncare ambalată la scutece, ne bazăm zi de zi pe ambalaje și articole de unică folosință. Pe măsură ce fluxul de deșeuri continuă să crească, la fel va crește și presiunea asupra gropilor de gunoi, resurselor și mediului.

În mod ideal, toate produsele pe care le folosim ar trebui proiectate astfel încât să poată fi reutilizate sau reparate cu ușurință. Din păcate, situația actuală este departe de această utopie. 

Există totuși soluții pentru a gestiona mai bine „criza gunoaielor”, printre care adoptarea unui stil de viață minimalist, cumpărăturile la magazine zero waste și reciclarea ambalajelor pe care nu le găsim momentan în variante reutilizabile. 

Cu cât reciclăm mai mult, cu atât mai puține gunoaie vor ajunge depozitate sau incinerate. Prin reprocesarea și reutilizarea materialelor, putem reduce costurile de producție, energie și materii prime. Totodată, putem reduce impactul negativ pe care extracția și prelucrarea materialelor virgine le au asupra mediului.

Reciclarea deșeurilor contribuie la tranziția către o economie circulară. Modelul de economie liniar are 4 pași: producția materialelor din materii prime -> procesarea lor pentru a crea produse -> consumul/utilizarea produselor -> deșeuri. Modelul circular, în schimb, se concentrează pe reutilizare și reducerea la minimum a deșeurilor. În loc să aruncăm la groapa de gunoi tone de materiale, le putem reprocesa astfel încât să le refolosim și să nu mai depindem de materii prime.

Atenție! Există vreo o diferență între reciclarea selectivă și colectarea separată? Deseori, termenii sunt folosiți pentru a exprima același lucru, inclusiv în campaniile de marketing ale corporațiilor. Ei bine, primul termen este folosit în mod incorect și nu are sens. Colectarea selectivă reprezintă separarea deșeurilor în funcție de material: facem acest lucru acasă sau la tomberoanele speciale. Reciclarea e ceea ce se întâmplă la centrul de reciclare: procesul prin care deșeurile de același tip sunt reprocesate.

Există mai multe metode de reciclare a deșeurilor, iar în continuare explicăm cum se reciclează diferite tipuri de materiale, ce se poate recicla și care sunt motivele pentru care unele articole nu pot fi colectate separat și trimise la centrele de reciclare.

Reciclare plastic

Există două metode principale de reciclare a plasticului: în buclă închisă și în buclă deschisă. În primul caz, proprietățile plasticului nu sunt modificate semnificativ, iar materialul poate fi folosit pentru același tip de articol. Un exemplu este reciclarea sticlă-sticlă. În al doilea caz, proprietățile sunt modificate, iar materialul reciclat poate fi folosit doar pentru alte articole. De exemplu, din sticle de plastic se pot crea fibre ce pot fi folosite pentru îmbrăcăminte, saltele, scutece sau covorașe auto.

Citește și alte articole despre încălzirea globală și criza climatică.

Din păcate, plasticul nu poate fi reciclat la nesfârșit. De fiecare dată când trece prin acest proces, materialul se degradează și trebuie combinat cu plastic virgin. În general, plasticul se poate recicla doar de 5-6 ori. Important de menționat este că unele tipuri de plastic pot fi reciclate, în timp ce altele nu. De asemenea, doar unele tipuri pot fi refolosite în siguranță. 

Pentru a afla ce plastic se reciclează, verifică eticheta. Caută logoul numit bucla mobius: un triunghi compus din trei săgeți răsucite care se unesc. În triunghi vei găsi o cifră de la 1 la 7, iar sub simbol tipul plasticului.

1 PET – (PETE) – Polietilenă tereftalată

PET-ul se folosește în general pentru ambalaje, în special cele alimentare. Este foarte ușor de reciclat, însă nu se recomandă reutilizarea sa. Dacă încerci să reduci deșeurile de plastic și refolosești sticla de apă îmbuteliată, îți recomandăm să renunți la acest obicei și să achiziționezi o sticlă reutilizabilă din metal. Nici casoletele alimentare din PET nu sunt sigure pentru reutilizare; înlocuiește-le cu casolete din sticlă.

2 HDPE – Polietilenă de înaltă densitate

Plasticul de tip HDPE poate fi reutilizat și reciclat. Este folosit la coșuri de gunoi, pungi de cumpărături, jucării, sticle de produse de îngrijire (șampon, gel de duș), conducte, unele recipiente de lapte etc.

3 PVC – Clorură de polivinil

PVC nu este reciclabil și nu se recomandă reutilizarea sa. Materialul eliberează substanțe toxice inclusiv în timpul ciclului de viață. Este folosit la țevi, cabluri, conducte, sisteme de acoperișuri, sisteme de apă pluvială, profile pentru ferestre și uși, pardoseală etc.

4 LDPE – Polietilenă de joasă densitate

Plasticul LDPE poate fi reciclat și reutilizat. Este folosit mai ales pentru pungi de cumpărături, saci de gunoi, pungi ale alimentelor congelate, unele sticle (precum cele de miere care se apasă), capace de casolete etc.

5 PP – Polipropilenă

PP este reciclabil și reutilizabil. Este folosit la mobilierul de plastic, angrenajele auto, dar și ca recipient pentru produse de curățenie, înălbitori și produse de prim ajutor. Există și ambalaje alimentare realizate din PP.

6 PS – Polistiren

În general, plasticul de tip PS nu poate fi reciclat. Este polistinerul folosit pentru ambalare, unele recipiente pentru alimente, pahare și farfurii de unică folosință și căști de bicicletă.

7 Alte tipuri de plastic

Plasticul marcat cu 7 Other/Altele nu se reciclează.

Exemple de plastic care se reciclează

• sticle PET pentru apă, suc, lapte etc
• casolete transparente
• sticle de cosmetice, produse de îngrijire și de curățenie
• găletușe de iaurt albe
• ambalaje de protecție din plastic
• jucării din plastic

Deșeuri de plastic care NU se reciclează

• polistiren
• folie alimentară
• recipiente cu resturi de vopsea, diluanți sau alte substanțe periculoase
• deșeuri medicale
• produse care combină plastic și alte materiale, precum paharele de unică folosință
• pixuri
• paie din plastic, tacâmuri de unică folosință, bețișoare de amestecat cafeaua

Cum pregătești plasticul pentru reciclare

Înainte de a colecta separat plasticul, e nevoie să îl igienizezi. În funcție de ambalaj, îl poți clăti cu apă rece sau îl poți spăla cu detergent. Lasă-l la uscat, apoi îl poți duce la tomberonul dedicat, cel galben.

Atenție! Când pungile de plastic pentru fructe și legume au fost interzise, în supermarket-uri au apărut pungi „naturale”, compostabile. Totuși, unele dintre acestea nu se degradează natural, ci trebuie trimise la instalații speciale de compostare industrială. Cât despre pungile bio, ele nu se descompun la gropile de gunoi pentru că nimic nu se poate descompune acolo. Află mai multe despre deșeurile biodegradabile vs compostabile vs reciclabile.

Reciclare sticlă

Sticla este un material ce poate fi reciclat de nenumărate ori fără a-și pierde calitățile. La centrul de reciclare se sortează după culoare, apoi se sparge, se macină, se topește și se transformă în granule. Ulterior, granulele se folosesc pentru crearea a noi recipiente din sticlă.

Exemple de sticlă care se reciclează

• poți recicla cele mai multe deșeuri din sticlă

Deșeuri din sticlă care NU se reciclează

• sticla decorativă vopsită
• ferestrele
• vazele de flori
• becurile (se colectează în tomberonul DEEE)
• pahare
• vasele de yena, farfuria de la cuptorul cu microunde și alte sticle termorezistente
• sticluțe de ojă, recipiente de vopsea și alte deșeuri care conțin chimicale periculoase
• oglinzi
• eprubete și sticle de laborator
• ceramica, fiind fabricată din lut, nu din sticlă

Cum pregătești sticla pentru reciclare

Codul de reciclare al sticlei este GL. Deșeurile din sticlă trebuie clătite bine cu apă sau spălate cu detergent de vase. Se lasă la uscat, apoi se depozitează în pubela verde. Dacă sticla are capac de metal, pune-l în pubela pentru metal. 

Recipientele din sticlă au beneficiul de a putea fi refolosite. De aceea, îți recomandăm să le oferi o a doua viață înainte de a le duce la reciclat. Poți folosi sticlele și borcanele pentru depozitarea alimentelor (uscate, gătite sau congelate), pentru cosmetice DIY sau ca obiecte decorative. Dacă nu ai ce face cu ele, întreabă-ți familia sau prietenii. Totodată, le poți dona pe grupuri de Facebook dedicate.

Reciclare hârtie și carton

Hârtia poate fi reciclată de 6-7 ori, însă contează tipul său. De exemplu, colile A4 folosite la birou sunt considerate hârtie de calitate pentru că au fibre lungi. În timpul reciclării, fibrele devin tot mai scurte și nu mai putem crea din ele hârtie de calitate superioară. Șervețelele și cofrajele de ouă reprezintă hârtie ajunsă la finalul vieții și au o calitate inferioară.

Exemple de hârtie și carton care se reciclează

• hârtie de birou
• hârtie colorată
• ziare și reviste
• plicuri
• hârtie kraft (cea maro)
• cutii de carton
• felicitări fără sclipici

Deșeuri din hârtie și carton ce NU pot fi reciclate

• orice ambalaje sau recipiente murdare de resturi alimentare sau ulei
• hârtie mărunțită
• tapet: stratul exterior e confecționat din plastic care conține substanțe chimice imposibil de îndepărtat
• șervetele umede: sunt realizate din plastic, nu din hârtie
• cutii de lapte, recipiente pentru alimente congelate, pahare de cafea: conțin un strat de folie de plastic dificil de îndepărtat

Cum pregătești hârtia și cartonul pentru reciclare

Codul de reciclare al hârtiei și cartonului este PAP. Spre deosebire de alte materiale, hârtia nu poate fi spălată. De aceea, se poate colecta separat doar hârtie necontaminată. Dacă avem o cutie de pizza, de exemplu, putem salva doar capacul său, cât timp nu are urme de ulei. Pliază sau împăturește deșeurile voluminoase pentru a salva spațiu. Hârtia și cartonul se colectează la pubela albastră.

Reciclare metal

Reciclarea dozelor de aluminiu e probabil primul lucru la care te gândești când auzi despre reciclarea metalelor. La fel ca sticla, aluminiul se poate recicla la nesfârșit fără a-și pierde calitățile. Deșeurile sunt sfărâmate, se adună în baloți, apoi sunt topite și turnate în foi subțiri. Din aceste foi se produc alte ambalaje. Metalele feroase precum fierul și inoxul se topesc, apoi se toarnă în matrițe și se solidifică.

Exemple de metal care se reciclează

• doze de aluminiu de la sucuri și băuturi alcoolice
• conserve
• casolete de mâncare
• folie alimentară
• capace de sticle și borcane
• recipiente de deodorante
• ustensile de bucătărie, tacâmuri și tirbușoane
• șuruburi, cuie etc

Deșeuri din metal care NU se reciclează

• orice metal ruginit
• cutii de vopsea sau care conțin chimicale toxice
• spray-uri care nu sunt golite
• recipiente de ulei de motor
• oale, tigăi
• deșeuri care conțin mercur (întrerupătoare, lumini fluorescente, termostate etc)

Cum pregătești metalul pentru reciclare

Codurile de reciclare ale metalelor sunt FE și ALU. Toate deșeurile din metal trebuie igienizate înainte de colectarea separată. Unele trebuie spălate cu detergent de vase sau săpun, în timp ce pentru altele e suficient să fie clătite cu apă. Recipientele pentru deodorant și altele similare trebuie să fie goale și să nu prezinte găuri. Folia alimentară trebuie spălată și să i se dea forma unei bile. Metalul se colectează în pubela galbenă.

Reciclare DEEE (Deșeuri Electronice și Electrice)

Deșeurile electronice și electrice, numite DEEE, conțin metale grele și materiale foarte dăunătoare sănătății umane și mediului. În funcție de volum și greutate, pot fi lăsate în pubela specială de la supermarket-uri și centre de colectare sau poți contacta o firmă specializată care le ridică de acasă.

Exemple de DEEE care se reciclează

• electrocasnice mari
• electrocasnice mici de bucătărie
• televizoare și alte ecrane
• lămpi, veioze, lampadare
• camere foto și video
• telefoane, tablete
• laptop, desktop, tastatură, mouse și alte periferice
• console și controllere jocuri video
• purificatoare de aer
• dezumidificatoare și umidificatoare de cameră
• aparate de aer condiționat
• aspiratoare
• aparate de ras și de tuns
• epilatoare
• ondulatoare de păr și alte aparate de hair styling
• jucării
• unelte electrice
• becuri

Reciclare baterii

Bateriile conțin substanțe chimice toxice și metale grele care contaminează puternic solul și apa. Se predau la puncte speciale de colectare a bateriilor ce pot fi găsite în magazine, puncte de colectare stradale etc. Bateriile auto și moto se predau la centre de colectare pentru deșeuri de baterii și acumulatori, dar și la orice service auto.

Exemple de baterii uzate care se reciclează

• baterii alcaline
• baterii litiu-ion
• bateriii nichel-cadmiu (NiCd) și nichel metal hibrid (NiMH)
• baterii auto și moto

Reciclare ulei uzat

Uleiul poluează puternic apa, iar reciclarea sa este deosebit de importantă. De aceea, colectarea uleiului uzat este reglementată prin hotărârea de guvern nr. 235/2007. Poți preda uleiul în mai multe hypermarket-uri din țară, printre care Carrefour și Auchan. De asemenea, poate fi preluat de către Uleiosul, principalul poiect al asociației Social Trading Urban Place. 

Uleiul uzat se colectează într-o sticlă de plastic, metal sau sticlă și trebuie trecut prin strecurătoare astfel încât să nu conțină resturi alimentare. Nu se combină cu alte deșeuri.

Reciclare cauciucuri și catalizatoare auto

Anvelopele pot fi reciclate pentru a crea drumuri și piste, dar și locuri de joacă și covorașe de cauciuc. De asemenea, se pot folosi ca material de construcție:  ca garnituri sau pentru sisteme de evacuare a gazului.

Colectarea anvelopelor uzate se face la toate vulcanizările, service-urile auto sau la producători auto. Important: toate companiile care activează pe piața anvelopelor au obligația de a primi cauciucuri folosite, chiar dacă acestea nu au fost cumpărate de acolo.

La fel de importantă este și reciclarea catalizatoarelor, care sunt foarte nocive pentru mediu. Ele pot fi vândute către companii specializate.

Reciclare deșeuri organice

Legea compostului a intrat în vigoare în februarie 2021, iar oficial este numită legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile. Prin ea s-a introdus obligația ca persoanele fizice și cele juridice să colecteze separat biodeșeurile în scopul transformării lor în compost.

Compostul este un alt tip de reciclare, de data aceasta natural, bazat pe microorganisme. Ele transformă deșeurile biodegradabile într-un humus maro similar cu pământul, al cărui rol este de a fertiliza solul. În plus, mai există un motiv pentru care deșeurile organice nu ar trebui să mai ajungă la groapa de gunoi. În acel mediu, ele eliberează metan, un gaz de seră puternic, cu efecte nocive.

Vrei să afli mai multe despre compost? Citește articolul nostru dedicat acestui subiect.

Iată ce tipuri de deșeuri pot fi compostate:

• ramuri și crenguțe, paie, fân, rumeguș, frunze uscate, așchii de lemn
• hârtie și carton netratate (nevopsite, fără folie de plastic, fără strat cerat)
• șervețele de masă realizate din materiale biodegradabile
• bețișoare de urechi realizate din materiale biodegradabile
• filtre de cafea
• coji, tulpini și cotoare de fructe și legume
• iarbă tăiată
• zaț de cafea
• frunze de ceai, pliculețe de ceai realizate din materiale biodegradabile
• buruieni (fără semințe)
• coji de ouă
• gunoi de grajd
• paste și orez fierte (simple, necondimentate și fără sosuri)
• fire de păr uman sau de la animalele de companie (cu excepția părului vopsit, pe care s-au folosit produse de styling sau, în cazul celui de animale, care ar putea avea urme de soluții de deparazitare)
• unghii (fără lac de unghii)

De asemenea, iată câteva exemple de deșeuri ce NU pot fi compostate:

• carne, pește, ouă, lactate
• lemn tratat
• plante tratate cu pesticide
• buruieni cu semințe
• carton și hârtie cerate sau cu folie de plastic
• plante de ghiveci bolnave
• alimente uleioase
• textile sintetice
• deșeuri umane sau ale animalelor de companie
• fire de păr vopsit, pe care s-au folosit produse de styling sau, în cazul celui de animale, care ar putea avea urme de soluții de deparazitare
• unghii colorate cu lac

Îți recomandăm să citești și articolul nostru despre risipa alimentară.

Deșeuri voluminoase

Deșeurile voluminoase se referă la:

• moloz și alte materiale de construcții
• lemn, paleți, uși, mobilă veche
• covoare, perdele, draperii
• saltele
• obiecte sanitare (vas wc, cadă, cabină de duș, chiuvete, baterii de chiuvetă etc)
• covoare, carpete și preșuri
• calorifere
• tocuri de geam, sticlă de geam
• tablouri și alte decorațiuni
• orice alte deșeuri de dimensiuni mari sau foarte grele

În general, colectarea deșeurilor voluminoase se face de la domiciliu. Firmele de salubritate le pot ridica gratuit sau contracost. Atenție! Depozitarea și abandonarea deșeurilor voluminoase pe spațiile publice se pedepsește cu amendă între 3000 și 6000 lei pentru persoane fizice și între 20.000 și 40.000 lei pentru persoane juridice.

Dezavantajele reciclării

La fel ca orice industrie, reciclarea contribuie la poluarea mediului. Deșeurile trebuie transportate, sortate, curățate și procesate în fabrici, iar toate acestea au nevoie de energie. În plus, unele procese secundare care apar pot polua solul, aerul sau apa. 

Totodată, oamenii au tendința să cumpere mai mult atunci când știu că pot recicla deșeurile, iar acest lucru e valabil în special când vine vorba de alimente ambalate. Problema apare când oamenii au sentimentul că realizează ceva pozitiv prin reciclare, deci consideră că e în regulă să consume cantități mai mari.

Cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru planetă este să reducem consumul și să alegem articole reutilizabile sau second hand. Într-o societate bazată pe articole de unică folosință, schimbarea poate fi dificilă, însă nu imposibilă. Încearcă să aduci îmbunătățiri treptat și nu te lăsa descurajat de eventualele greșeli. 

Surse foto: Digital Buggu, Darren Patterson, cottonbro studio, Ellie Burgin via Pexels, Eirik Solheim via Unsplash, geralt via Pixabay, freepik

Autor: Alina Neamțu