Pe măsură ce încălzirea globală ne afectează tot mai mult viața de zi cu zi, devine clar că trebuie să schimbăm modul în care trăim. Soluția e întâmpinată deseori de refuz și lipsa dorinței de schimbare. Totuși, există modalități prin care ne putem îmbunătăți stilul de viață fără a face sacrificii, fără un impact negativ asupra stării de bine. Discutăm astăzi despre descreștere, un model economic care poate combate criza climatică în timp ce ne ajută să devenim mai fericiți.
Ce este descreșterea?
Descreșterea este o teorie economică apărută în anii ’70 care se bazează pe reducerea economiilor pentru a folosi mai puțin din resursele lumii. Nu are neapărat o conotație negativă, așa cum indică numele. Este într-adevăr o critică a creșterii necontrolate și vizează reducerea producției și a consumului. Totuși, se concentrează pe bunăstarea socială și a mediului, pe simplitatea voluntară și pe valori precum respectul și altruismul.
Pe scurt, degrowth înseamnă să punem bunăstarea (în sensul de wellbeing) înaintea profitului. Susținătorii consideră că modelul actual de creștere economică al societății nu este sustenabil și propun o alternativă care implică transformarea modului nostru de viață.
Îți recomandăm și interviul cu Romina Roșu, Professional Home Organizer, Personal Coach și primul Consultant KonMari din Romania: Cum ne ajută simplificarea și organizarea locuinței
Ce înseamnă descreșterea pentru PIB?
Definiția clasică a creșterii este creșterea economică, măsurată în Produsul Intern Brut (PIB). PIB-ul măsoară activitatea economică dintr-o țară sau regiune, iar creșterea sa a devenit un obiectiv politic important.
Din păcate, această creștere necontrolată a dus la probleme de mediu precum pierderea biodiversității, epuizarea resurselor naturale, poluare și criza climatică în care ne aflăm în acest moment. În plus, creșterea economică nu a fost distribuită în mod egal: bogații au devenit tot mai bogați și au lăsat în urmă pe cei care aveau cu adevărat nevoie să prospere.
Scopul descreșterii nu este de a scădea PIB-ul, însă acesta este cel mai probabil rezultat al acțiunilor promovate. Totuși, reducerea PIB-ului poate fi realizată într-un mod sustenabil din punct de vedere social. Astfel, pot fi evitate sărăcia, șomajul și celelalte efecte negative ale recesiunii.
Principiile descreșterii
Supraviețuirea oamenilor depinde de reducerea impactului nociv asupra mediului, iar descreșterea este un model care ne permite să facem asta. Obiectivele degrowth nu se bazează pe ruinarea economiilor, așa cum consideră criticii mișcării. Dimpotrivă, se dorește prevenirea consecințelor nedorite. Iar totul începe de la scăderea producției și a consumului.
Producția în sine este condiționată de consum. Fără un consum mare, care creează cerere pentru producție, ciclul ar fi oprit. Totuși, capitalismul ne-a învățat că trebuie să consumăm cât mai mult. Nevoile de consum ne sunt inoculate pentru a fi mai fericiți, mai sănătoși, mai plăcuți sau mai iubiți. Se dorește un consum ridicat pentru a asigura o producție ridicată.
Cu alte cuvinte: cu cât consumul este mai mare, cu atât producția este mai mare; cu cât producția este mai mare, cu cât vânzările sunt mai mari și, cu vânzări mai mari, se generează profituri mai mari.
Iată câteva exemple practice ale descreșterii:
- tranziția de la un stil de viață materialist la unul mai aproape de minimalism și simplitate
- interzicerea uzurii planificate (planned obsolescence: scurtarea sau limitarea artificială a duratei de viață a unui produs, întâlnită în special la electronice și electrocasnice)
- proiectarea orașelor pentru pietoni și bicicliști, nu pentru automobile
- cultivarea propriilor alimente în grădini proprii sau comunitare
- reducerea publicității
- reutilizarea locuințelor și clădirilor goale în loc de a construi unele noi
- reglementări noi pentru interzicerea produselor de unică folosință
- subvenții pentru soluții ecologice
- taxe mai mari pentru produse și servicii poluante
Beneficiile descreșterii
Descreșterea implică creșterea fericirii și a bunăstării. Așa cum am menționat mai sus, prin bunăstare ne referim în acest context la wellbeing, o stare de bine, nu la a avea cât mai mult, ci la a fi cât mai confortabil și împlinit.
Te-ar putea interesa și: Atașamentul emoțional față de obiecte și cum să le spunem „la revedere”
La nivel practic, descreșterea poate implica mai puțini bani cheltuiți pe bunuri de care nu avem nevoie, mai mulți bani pentru experiențe și dezvoltare personală. Se pot crea mai multe zone comunitare, parcuri naționale și grădini urbane de care oamenii să se bucure. Totodată, săptămâna de lucru poate fi redusă, pentru a acorda mai mult timp liber.
În același timp, degrowth ajută la gestionarea crizei climatice deoarece scăderea producției și a consumului limitează poluarea.
Tranziția către un model economic care nu acordă prioritate profiturilor corporative poate asigura o viață bună pentru toți în limitele planetei pe care locuim. Însă pentru a face această schimbare, trebuie ca guvernele, corporațiile și consumatorii să colaboreze și să accepte să facă o schimbare pentru binele tuturor.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Referințe:
- Eliasson, Anja; Grönlund, Erik. “Degrowth – characteristic elements and strategies.” 2021, https://oxford-abstracts.s3.amazonaws.com/01bc6bab-d23b-4fc4-9b13-ff479f3f480a.pdf, Accesat la 15 decembrie 2022
- Masterson, Victoria. “Degrowth: What’s behind This Economic Theory and Why It Matters Today.” World Economic Forum, 2022, www.weforum.org/agenda/2022/06/what-is-degrowth-economics-climate-change. Accesat la 15 Dec. 2022.
- “Degrowth.” Degrowth, 2022, degrowth.info/degrowth. Accesat la 15 Dec. 2022.
- Horowitz, Julia. “Degrowth: A Dangerous Idea or the Answer to the World’s Biggest Crisis?” CNN, 2022, edition.cnn.com/2022/11/13/economy/degrowth-climate-cop27/index.html. Accesat la 15 Dec. 2022.
- “Degrowth – Definition, Examples and Criticisms” Economics Help, 2020, www.economicshelp.org/blog/164203/economics/degrowth/. Accesat la 15 Dec. 2022.
- Latouche, S. 2004. Mic tratat de decreştere senină. Editura SENECA
Sursă foto: freepik
