Tot mai mulți oameni susțin că industria modei distruge planeta, iar fast fashion este considerat principalul vinovat. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre moda rapidă, de la impactul asupra mediului până la modern day slavery. În plus, îți prezentăm cele mai poluatoare branduri, precum și pașii pe care îi poți urma pentru a avea obiceiuri de consum sustenabile fără a-ți sacrifica stilul.
Ce înseamnă Fast Fashion?
Fast fashion este un concept din industria modei caracterizat prin producția rapidă și accesibilă a hainelor la o scară mare. Această abordare de afaceri se concentrează pe replicarea rapidă a tendințelor actuale și oferă articole vestimentare la prețuri mici. Cu toate acestea, acest model vine la pachet cu costuri ascunse, inclusiv utilizarea intensivă a resurselor, generarea masivă de deșeuri, condiții de muncă precare și exploatarea forței de muncă în țările mai puțin dezvoltate.
Evoluția Modei Rapide
De-a lungul secolelor, moda a experimentat o evoluție puternică, sub influența schimbărilor sociale, economice și culturale. De la rochiile elaborate ale epocilor trecute la inovațiile de stil din secolul XX, industria modei s-a adaptat mereu la noile cerințe ale societății.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Odată cu apariția internetului și a rețelelor de socializare, modul în care oamenii interacționează cu brandurile și consumă moda a suferit numeroase transformări. Internetul ne-a permis un acces rapid la informații, apoi posibilitatea de a face achiziții online. Social media a devenit o platformă esențială pentru promovarea brandurilor, iar influencerii de modă au devenit centrali în definirea trendurilor.
În prezent, brandurile de modă rapidă produc colecții care se inspiră rapid din influențele culturale contemporane și de pe internet. Ciclurile de producție s-au accelerat, iar consumatorii sunt expuși constant la noi colecții și idei prin intermediul platformelor online.
Impactul Fast Fashion asupra Mediului
Fast fashion are un impact grav și alarmant asupra mediului: contribuie semnificativ la emisiile de carbon, poluarea apei și generarea de deșeuri. Industria modei generează 10% din totalul emisiilor de carbon ale umanității, clasându-se ca al doilea cel mai mare consumator global de apă și contaminând oceanele cu microplastice. Aceste emisii le depășesc pe cele ale zborurilor internaționale și transportului maritim combinate.
În 2014, consumatorii cumpărau cu 60% mai multe articole decât în 2000 și, în medie, păstrau doar jumătate dintre acestea. În Europa, companiile au crescut de la două colecții pe an în 2000 la cinci în 2011, unele oferind chiar mai multe. Unele branduri lansează până la 24 de colecții anual. Multe dintre aceste haine ajung la groapa de gunoi sau sunt arse, cu echivalentul unui camion de gunoi plin cu haine eliminat sau ars în fiecare secundă.
Problemele se extind și în privința poluării apei. Vopseaua textilă se situează pe locul doi în rândul celor mai mari surse de poluare a apei la nivel mondial. În total, industria modei contribuie cu 20% la poluarea industrială a apei în întreaga lume.
Citește și: De ce facem cumpărături impulsive și cum le putem controla?
În plus, spălarea hainelor eliberează anual în oceane 500.000 de tone de microfibre, echivalentul a 50 de miliarde de sticle de plastic. Cele mai multe sunt din poliester, material ce eliberează de două sau trei ori mai multe emisii de carbon decât bumbacul și care nu se descompune în ocean. Astfel, 35% din toate microplasticele din oceane provin de la spălarea textilelor sintetice, precum poliesterul.
Impactul social al fast fashion
Sclavia modernă în industria modei
Modern Day Slavery descrie condițiile inumane de muncă și salarizarea injustă la care sunt supuși mulți muncitori, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Această exploatare a forței de muncă apare din dorința brandurilor de modă rapidă de a reduce costurile și a obține profituri rapide.
Salarizarea și condițiile de muncă sunt adesea foarte precare: mulți muncitori primesc salarii insuficiente pentru a-și satisface nevoile de bază, iar programul lor de lucru depășește limitele legale. Transparența salarială este o raritate: 96% dintre branduri refuză să divulge informații despre numărul de lucrători plătiți cu salariul minim de trai. Muncitorii se confruntă adesea cu medii de lucru nesigure și toxice, iar încălcările drepturilor lor sunt des întâlnite.
Companiile de modă rapidă externalizează producția în țările în curs de dezvoltare, unde costurile de producție sunt mai mici. Ele profită de legislația mai relaxată și de forța de muncă mai ieftină. Acest lucru duce la o exploatare sistematică a lucrătorilor, care sunt vulnerabili economic și au puține opțiuni pentru a-și proteja drepturile.
Nasreen Sheikh, forțată să lucreze în fabrici ilegale din Nepal când era copil, a declarat într-un interviu: „Lucram 12-15 ore pe zi într-un atelier de textile, primind mai puțin de 2 dolari pentru munca agresivă și traumatizantă – dar numai dacă finalizam sutele de haine cerute. Proprietarul închidea des magazinul fără a plăti pe nimeni, trecând la următorul grup.”
După ce a scăpat din acele condiții, Sheikh a fondat Empowerment Collective și Local Women’s Handicraft. Empowerment Collective, un ONG, își propune să eradicheze sclavia modernă, iar Local Women’s Handicraft oferă locuri de muncă demne artizanilor exploatați în industria modei.
Impactul modei rapide asupra consumatorilor
Moda rapidă afectează și consumatorii, având un impact deosebit asupra adolescenților. Presiunea constantă de a fi la modă, impusă de industrie, conduce la un consum impulsiv. Consumatorii sunt influențați să achiziționeze articole vestimentare efemere, ignorând aspectul durabilității.
Această achiziție impulsivă oferă o satisfacție temporară, dar hainele sunt înlocuite rapid de noile tendințe. Astfel, ciclurile accelerate de consum perpetuează un sentiment de nesatisfacție și generează o nevoie constantă de achiziționare a produselor noi.
5 cei mai mari poluatori din industria modei pe care să îi eviți
Consumatorii obișnuiți au achiziționat de multe ori de la branduri de fast fashion, dar știai că unele dintre ele au un impact mai puternic decât altele? Iată cei mai mari poluatori din industria modei:
Shein
Acest brand a devenit sinonim cu moda rapidă. Shein, una dintre cele mai populare companii în rândul Generației Z, a devenit în ultimii ani unul dintre principalii contribuitori la poluarea textilă și de mediu. Brandul adaugă cel puțin 500 de produse pe zi pe website și vinde peste 36 de milioane de kilograme de produse în fiecare an la nivel global.
Deși Shein se laudă cu certificări internaționale legate de standardele de muncă, organizațiile de monitorizare a muncii au dubii cu privire la modul în care firma produce haine la prețuri atât de mici. În plus, Shein se confruntă cu acuzații de încălcare a drepturilor de autor: copiază design-uri direct de la companii de modă de lux.
Zara
Zara este cunoscută pentru abilitatea de a transforma o piesă vestimentară de la stadiul de design la vânzare în doar 15 zile. Brandul lansează acum 12.000 de design-uri noi și produce peste 450 de milioane de articole vestimentare zilnic. Compania a anunțat planuri de a folosi doar materiale din bumbac și poliester, precum și de a reduce și compensa toate emisiile până în 2040. Cu toate acestea, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a contracara modelul actual de fast fashion și amprenta de carbon ridicată în lanțurile sale de aprovizionare, fără a menționa o încetinire a ritmului.
H&M
Cu peste 5.000 de magazine în întreaga lume, H&M este una dintre numeroasele companii de fast fashion cunoscute pentru copierea modei de lux, un ritm rapid de schimbare a colecțiilor și practici nesustenabile. Compania a folosit substanțe chimice dăunătoare, precum PFC-uri, ftalați și APs/APEOs în produsele sale. În plus, a fost acuzată de condiții inumane de muncă și neplata unui salariu decent pentru 850.000 de muncitori. Deși brandul a promis salarii mai bune, în 2018 s-a descoperit că muncitorii din India și Turcia câștigau aproximativ o treime din salariul estimat pentru trai. Mulți critici au considerat afirmațiile H&M privind sustenabilitatea vagi, iar brandul a fost acuzat de greenwashing.
O altă problemă este legată de reciclarea hainelor la H&M. În 2013, H&M a devenit primul retailer de modă care a lansat o campanie globală de colectare de îmbrăcăminte, angajându-se să recicleze sau să redea pe piață 95% din miile de tone de textile aruncate anual. Totuși, realitatea nu este atât de simplă: reciclarea textilelor rămâne dificilă chiar și în 2024, deoarece acestea sunt compuse de obicei din amestecuri de materiale precum bumbac și poliester. Drept urmare, doar un mic procent din îmbrăcămintea uzată este transformat în produse noi.
Ce se întâmplă cu acele „mii de tone” de textile vechi, menționate de H&M? Ele ajung fie la incinerare, fie în gropile de gunoi, fie călătoresc pe distanțe mari către piețele second-hand din Sudul Global. Acest fapt a fost dovedit prin intermediul unor investigații în care hainele au fost echipate cu geo trackere. Din cauza calității slabe a multor articole, tot mai puține sunt potrivite pentru revânzare, ajungând în cele din urmă înapoi în gropile de gunoi: out of sight, out of mind.
H&M a refuzat să răspundă public și transparent acestor acuzații. În schimb, dacă sunt contactați de presă, oferă răspunsuri vagi de tipul „grupul H&M se opune categoric ca hainele să devină deșeuri”, „luăm constatările (n. red. ale investigațiilor) foarte în serios” sau „eforturile de a construi un lanț de aprovizionare circular vor fi consolidate”.
ASOS
Asemănător cu Shein, ASOS adaugă săptămânal până la 7.000 de produse și stiluri noi pentru a rămâne în pas cu tendințele actuale. Modelul său de afaceri fast fashion se bazează pe producția rapidă a hainelor de calitate inferioară, iar ASOS reprezintă un exemplu notoriu unde mulți critică faptul că hainele produse nu corespund cu modul în care sunt promovate.
Deși ASOS și-a asumat public angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din propriile operațiuni și din lanțul de aprovizionare până în 2020, rapoartele sugerează că progresele au fost limitate, iar inițiativele de reducere a consumului de apă în cea mai mare parte a lanțului său de aprovizionare nu au fost implementate.
Forever 21
Articolele produse de Forever 21 sunt realizate aproape exclusiv din țesături sintetice, care nu sunt biodegradabile și nu pot fi reciclate după utilizare. Conform unei investigații a Los Angeles Times din 2017, un lucrător Forever 21 poate produce până la 700 de cămăși pe zi. Compania este acuzată și de plata necorespunzătoare a lucrătorilor de fabrică, fiind descoperit că sunt plătiți cu doar 4 USD pe oră, sub salariul minim al statului. Forever 21 a fost dată în judecată de numeroase ori și nu a semnat acordul din Bangladesh privind siguranța și drepturile lucrătorilor din industria textilă. În ciuda eforturilor aparente de a susține mediu, retailerul de fast fashion nu a prezentat niciun plan concret pentru a aborda problema poluării textilelor și a impactului asupra mediului.
Slow fashion vs Fast fashion
Spre deosebire de moda rapidă, slow fashion adoptă o abordare sustenabilă. Acest concept pune accentul pe producția de calitate, folosind materiale durabile, respectând etica în procesul de fabricație și încurajând durabilitatea. Slow fashion încurajează consumul conștient, investiția în piese atemporale și de calitate, cu impact redus asupra mediului și promovând condiții de muncă echitabile.
Citește și: Ce este minimalismul și cum te poate ajuta să duci o viață împlinită
Considerată o alternativă la problemele generate de fast fashion, slow fashion propune o abordare responsabilă și durabilă în industria modei. Acest concept încurajează consumul conștient și se angajează să respecte atât mediul, cât și drepturile lucrătorilor.
Cum poți contribui la schimbare?
Dacă vrei să eviți fast fashion și să ai obiceiuri de consum mai sustenabile, ți-am pregătit câteva recomandări simplu de pus în aplicare.
În primul rând, orientează-te către calitate, nu cantitate și investește în articole durabile, care rezistă în timp. Alege să cumperi de la branduri etice și transparente, care respectă standarde ridicate în ceea ce privește producția și condițiile de muncă.
Apoi, donează hainele vechi pe care nu le mai porți în loc să le arunci la gunoi. Alte variante sunt să le vinzi pe platforme dedicate (Tressori Space, Vinted, olx, grupuri de Facebook) sau să le schimbi cu obiecte sau servicii care îți sunt folositoare pe grupul Loc de Troc.
De asemenea, îți recomandăm să explorezi magazinele second-hand, unde poți descoperi un număr enorm de haine în stare foarte bună. Prin reutilizarea hainelor existente, se evită presiunea suplimentară asupra mediului asociată producției noi. În plus, poți achiziționa piese de calitate la prețuri mai mici decât cele ale articolelor noi, economisind astfel bani.
Impactul fast fashion asupra mediului și condițiilor de muncă subliniază importanța unei schimbări în percepția și adoptarea modei. Ciclurile accelerate de producție și consum excesiv generează deșeuri masive și poluare, în timp ce condițiile precare ale lucrătorilor din industrie nu pot fi neglijate. Adoptarea unui model slow fashion și a unei abordări de consum conștient reprezintă pașii esențiali pentru o industrie mai sustenabilă și etică.
Ți-a plăcut acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse:
- Sheikh, Nasreen. “I Escaped Modern Slavery. Wouldn’t You Want to Know If I Made Your Shirt?” USA TODAY, 2023, eu.usatoday.com/story/opinion/2023/09/13/exploitation-forced-labor-drive-fast-fashion-supply-chain/70800035007/. Accesat la 31 ianuarie 2024.
- Schulz, Madeleine. “Modern Slavery Is on the Rise. Fashion’s Role Remains Steady.” Vogue Business, 2023, www.voguebusiness.com/sustainability/modern-slavery-is-on-the-rise-fashions-role-remains-steady. Accesat la 31 ianuarie 2024.
- Preuss, Simone. “H&M’s Response to Allegations of Dumping Textile Waste in Global South Highlights Industry’s Problems.” FashionUnited, 2023, fashionunited.com/news/business/h-m-s-response-to-allegations-of-dumping-textile-waste-in-global-south-highlights-industry-s-problems/2023062854563. Accesat la 31 ianuarie 2024.
- Lai, Olivia. “7 Fast Fashion Companies Responsible for Environmental Pollution.” Earth.org, 2022, earth.org/fast-fashion-companies/. Accesat la 31 ianuarie 2024.
- McFall-Johnsen, Morgan. “How Fast Fashion Hurts the Planet through Pollution and Waste.” Business Insider, 2019, www.businessinsider.com/fast-fashion-environmental-impact-pollution-emissions-waste-water-2019-10. Accesat la 31 ianuarie 2024.
Surse foto: Wikimedia Commons, freepik, pixabay, A.M. Ahad/Copyright 2018 The Associated Press.
Autor: Alina Neamțu
