Cu toții dorim să ne simțim confortabil în spațiul unde trăim, să fim mulțumiți de viețile noastre și să avem mai mult timp pentru ce e cu adevărat important. Deseori, nemulțumirile pe care le avem sunt strâns legate de propria locuință și de relația noastră cu obiectele, deși nu întotdeauna suntem conștienți de acest fapt. În călătoria către o viață mai împlinită, ne-am dat seama cât de importantă este simplificarea, acest proces care ne aduce echilibru, stare de bine și recunoștință.
Am discutat despre acest subiect cu Romina Roșu, omul din spatele proiectului Organizo, Professional Home & Office Organizer, Personal Coach și primul Consultant KonMari Certificat din România.
Ce este un proces de simplificare și de organizare a spațiului?
Este o experiență de eliberare, de cunoaștere și învățare, o experiență care te pune față în față cu trecutul și viitorul, deopotrivă. Te ajută să înțelegi relația cu lucrurile și cu spațiul tău, ce determină acumularea și clutter-ul, care sunt consecințele unui spațiu dezorganizat și ce poți face pentru a schimba scenariul astfel încât să-ți fie mai simplu și mai ușor acasă.
Studiile spun că folosim între 20% și 30% din lucrurile pe care le deținem și, cu toate acestea, ne este greu să renunțăm la restul. În linii mari, există trei factori principali care ne împiedică să ne despărțim de lucrurile pe care nu le mai folosim, care nu ne mai aduc valoare, nu ne mai servesc: atașamentul față de trecut, frica de viitor și sentimentul de vinovăție. Însă, dintre toate, atașamentul față de trecut este cel mai puternic și apare cel mai des, mai ales atunci când acest atașament este însoțit de experiențe în care am trăit incertitudine sau lipsuri.
Simplificarea este modul în care ne putem elibera spațiul de tot ce nu ne mai este de folos azi, astfel încât să ne dăm șansa să ne bucurăm de ce contează cu adevărat. După simplificare, un sistem adaptat de organizare a lucrurilor, bazat pe nevoi și funcționalitate, va face ca ordinea să fie păstrată mai ușor.
Care sunt avantajele care vin la pachet cu simplificarea și organizarea spațiului?
O să le numesc pe cele pe care le trăiesc eu; primele trei care-mi vin în minte sunt ușurință, echilibru și libertate. Apoi, claritate, control, eficiență, timp, energie, bani, spațiu fizic și mental, stare de bine, conștientizare, responsabilitate, alegeri intenționale, grijă, recunoștință, mulțumire.
Un trai simplificat te ajută să fii mult, mult mai atent cu ce alegi să aduci în spațiul tău, să înțelegi de ce ai nevoie, dar, mai ales, de ce nu ai nevoie.
Care este diferența principală dintre minimalism și viață simplificată?
Practic, ambele îți propun același lucru: un fel de a trăi cu mai puțin, cu cât ai nevoie. Din păcate, din discuțiile pe care le-am purtat de-a lungul vremii cu oamenii, minimalismul are, cel puțin pentru România, o conotație negativă, cu sens de restricție, de limitare sau de extrem. Mulți se feresc de minimalism pentru că au percepția că trebuie să trăiască cu un număr limitat de lucruri sau cu un anumit număr de lucruri.
Conceptul de „viață simplificată” oferă o abordare mai blândă, mai puțin încărcată de semnificație rigidă, care ne ajută să vedem mai ușor sensul și beneficiile unui proces de simplificare.
De unde apare tendința de hoarding? Putem scăpa de ea?
Hoarding-ul este o afecțiune și o vedem manifestată atunci când o persoană stânge un număr excesiv de obiecte pe care le depozitează într-un mod haotic, rezultând ceea ce numim dezordine de necontrolat. Obiectele pot fi fără valoare financiară sau cu valoare financiară mică.
Este considerat o problemă majoră dacă dezordinea interferează cu viața de zi cu zi – de exemplu, persoana nu poate folosi bucătăria sau baia sau nu poate intra în dormitor – sau provoacă suferință semnificativă sau influențează negativ calitatea vieții persoanei sau a familiei acesteia – de exemplu, se supără dacă cineva încearcă să pună lucrurile în ordine sau să facă curat.
Motivele pentru care oamenii încep să strângă lucruri nu sunt pe deplin înțelese. În procesele de simplificare și de organizare pe care le ghidez, eu nu colaborez cu oameni care manifestă cu adevărat hoarding pentru că nu am competențele necesare. Observ, în schimb, că termenul este folosit cu foarte mare lejeritate, în foarte multe contexte (ex. cred că sunt hoarder), de cele mai multe ori pentru situații sau experiențe care sunt departe de a fi catalogate ca hoarding. Când vine vorba dacă putem sau nu să scăpăm de el, corect este să spunem că putem încerca să tratăm prin consiliere
Cum ne afectează shopping-ul?
Shopping-ul, ca orice lucru pe care îl experimentăm în viața noastră, nu este rău dacă este cu sens, conștient, echilibrat, din nevoie, nu din dorință. Când el devine o activitate prin care noi ne satisfacem alte nevoie – de apreciere, recompensare, alinare, valorizare – atunci shopping-ul se îndepărtează de scopul lui de bază – achiziția unui obiect de care am nevoie.
Activitatea activează în creierul nostru sistemul de motivație și recompensă care ne oferă dopamină, hormonul fericirii, prin anticiparea a ceea ce urmează să primim/găsim în magazine. Shopping-ul compulsiv – nu pot controla impulsul de a cumpăra în exces sau nu pot rezista să nu merg în magazine sau să nu deschid website-urile magazinelor online – poate avea un impact major asupra mai multor zone din viața noastră. Unul dintre ele este starea mentală (neliniște continuă și craving, nemulțumire cu ceea ce avem deja), apoi impactul asupra finanțelor personale sau ale familiei, spațiul de acasă și aglomerarea acestuia cu obiecte de care nu avem nevoie, relațiile cu familia, timpul și energia pe care le consumăm în sesiunile, de altfel, obositoare de shopping.
Cum ne ajută să avem o locuință bine organizată, pe lângă aspect?
„Locuințele noastre sunt responsabile pentru 15% din gradul nostru general de fericire, fiind la fel de importante ca starea noastră de sănătate și condiția fizică (14%) și semnificativ mai importante decât veniturile (6%) sau locul de muncă (3%)”, spune studiul GoodHome, realizat în 2019, de compania Kingfisher și Institutul de Cercetare a Fericirii din Danemarca.
Oricât de tentantă ar fi imaginea unui case organizate, în care toate sunt la locul lor și în care nu trebuie să alergăm o jumătate de oră dimineața să ne găsim peria de păr, în realitate este destul de dificil să facem din organizarea casei o prioritate. Este unul dintre acele lucruri pe care continuăm să le amânăm de la o lună la alta sau de la un an la altul, poate, poate, se întâmplă o minune și nu trebuie să ne mai ocupăm noi.
Indiferent care sunt motivele amânării – nu avem timp sau energie, ne simțim descurajați de volumul mare de lucruri sau de experiențele anterioare, nu avem susținerea oamenilor din jur, am mai încercat și am decis că nu ne pricepem, există motive și beneficii reale, mai departe de aspect, pentru care merită să ne punem lucrurile în ordine.
Eliberarea spațiului (mai mult loc fizic, mai multă claritate, control și certitudine), sănătatea fizică (somn mai bun, alimentație mai sănătoasă) și mentală (mai puține surse de stres, mai multă recunoștință pentru ce avem deja, un nivel de concentrare mai bun, mai multă disponibilitate pentru ceilalți, mai puțină presiune mentală din procese decizionale copleșitoare), gestionarea mai bună a finanțelor (economisire) și timpul (mai mult timp pentru ce contează, petrecem mai puțin timp având grijă de obiecte și făcând curat) sunt doar câteva dintre beneficiile pe care ni le oferă organizarea.
Cel mai probabil nu o să vedem din prima zi toate beneficiile de mai sus și nici nu o să le „primim” pe toate deodată, însă vă recomand să aveți răbdare și să continuați procesul de eliberare a spațiului pentru că ele nu vor întarzia să apară.
Putem avea o locuință ordonată și simplificată dacă avem și copii?
Povestesc cu mulți părinți și îmi spun că una dintre provocările zilnice este „să-i facă pe cei mici să strângă după ei, să-și pună lucrurile la loc”. Și pe bună dreptate că-i provocator, mai ales când nu știi ce să faci și cum să faci, de ce și care-i sensul și ce e atât de valoros acolo încât să renunți la joacă pentru a strânge prin cameră.
First things first, organizarea se învață, iar copiii învață prin imitație. Apoi, vorbim de un obicei care se construiește în timp, cu noi alături, cu noi învățându-i cum să facă și având multă, multă răbdare. Poate este util atunci când vedem maldărul de jucării în mijlocul camerei sau când avem impulsul de a le organiza lucrurile, să-i luăm alături, să-i implicăm și să le povestim ce facem și, mai ales, cum și de ce.
Câțiva pași pe care-I recomand de fiecare data când primesc această întrebare:
- Stabiliți împreună cu cei mici un loc pentru fiecare lucru și negociați limitele de spațiu pentru diversele categorii, în special pentru jucării, cărţi, arts & crafts.
- Sortați împreună cu ei, pe categorii și subcategorii (de ex., jucării din plastic, jucării din lemn, lego), lăsați-i să aleagă și interveniți, cu argumente, doar când e nevoie. Fiți alături de ei pentru că au nevoie de cineva să susțină tot procesul.
- Păstrați la vedere și la îndemână un număr limitat de obiecte – jucării, jocuri, cărți, arts & crafts ca să le dați șansa să le exploreze cât mai mult. Le va fi mult mai ușor să le pună la loc pentru că nu îi copleșește volumul. Folosiți metoda rotației, adică înlocuiți, de ex., jucăriile cu care nu se mai joacă o dată la două săptămâni, o lună.
- Încurajați-i să-și pună lucrurile la loc după ce le-au folosit. La început, până învață, până devine obișnuință, faceți împreună cu ei, însă stabiliți și o rutină, un program pentru asta. De exemplu, am observat că funcționează foarte bine regula celor „5 minute” de pus lucrurile la locul lor.
- One IN, one OUT: încurajați-i să doneze, să dăruiască ce nu mai folosesc, ce le-a rămas mic, ce nu mai este potrivit pentru vârsta lor.
Am învățat de-a lungul vremii că lucrurile valoroase, care rezistă, se construiesc şi se schimbă în timp, de aceea e nevoie de multă, multă răbdare, blândețe şi înţelegere. Chiar şi pentru acest skill simplu numit organizare.
Cum ne putem da seama că avem nevoie de simplificare? Există semne, „red flags”?
Există, și cele mai dese sunt cele asociate cu pierderea controlului și a clarității, cu copleșeala și stresul resimțite acasă. Probabil tuturor ni s-a întâmplat să nu gasim bluza de care aveam nevoie sau cheile de la casă, să ne enervăm și să scoatem totul afară din dulapuri sau să mergem să cumpărăm încă o dată un produs pe care îl aveam deja. Se prea poate să fi fost doar ceva întâmplător sau să fie unul dintre indiciile, „the red flags”, care ne spune că e momentul să simplificăm și să ne punem lucrurile în ordine.
Câteva dintre acestea ar putea fi:
- În fiecare dimineață cauți minute în șir un lucru de care ai nevoie.
- Probezi multe haine înainte de a ajunge la cele care îți plac.
- Îți organizezi destul de des hainele și lucrurile din sertare, dar ordinea durează câteva zile sau câteva săptămâni.
- Ți se întâmplă destul de des să mai cumperi încă o dată un produs pe care îl ai deja acasă, doar pentru ca nu știi unde este.
- Nu știi niciodată ce ai prin dulapuri sau sertare.
- Lucrurile nu au un loc al lor, de aceea nimeni nu le pune înapoi după folosire.
- Diferite locuri din casă nu mai sunt folosite de mult timp pentru scopul pentru care au fost create (de exemplu, garajul a fost transformat în spațiu de depozitare).
- Te stresează sau te copleșește numai gândul că trebui să cauți ceva într-un sertar.
- Simți că lucrurile tale sunt înghesuite și că nu îți ajunge spațiul.
- Te gândești să-ți cumperi o casa mai mare pentru a avea mai mult spațiu pentru lucruri.
- Te descurajează modul în care arată casa ta.
- Nu te simți bine acasă, nu simți că este un spațiu de relaxare, în care poți să-ți încarci bateriile la final de zi.
Dacă vă sunt mult prea cunoscute scenariile de mai sus, poate este momentul să faceți o schimbare. Dați-vă șansa să vă fie mai ușor și mai simplu acasă și nu doar acasă. În final, casa noastră ar trebui să fie o sursă de energie pozitivă și de relaxare, nu?
Surse foto: unsplash, arhivă personală Romina Roșu
