Făurit local reunește afaceri locale create cu pasiune, creativitate și blândețe față de tot ce ne înconjoară. Presupune folosirea inteligentă a resurselor, atenția la impactul asupra mediului și angajarea meșteșugului și abilităților locale.
Despre farmecul Maramureșului s-a tot povestit. Bogăția culturală dată de menținerea tradițiilor strămoșești, cu precădere portul popular și arta prelucrării lemnului, oglindită strălucitor în bisericile de lemn și porțile sculptate, este bine cunoscută și apreciată de sutele de mii de turiști care vin în Maramureș an de an.
Însă Maramureșul nu este special doar datorită moștenirii culturale. Moștenirea naturală compusă din varietatea formelor de relief și biodiversitatea zonei face din Maramureș o comoară pe care îți dorești să o arăți lumii și să o păstrezi ferită și intactă totodată. În Maramureș vedem poate mai bine că oriunde sinergia între traiul rural, conectat cu ritmul și nevoile naturii, și bogăția naturală. Satul ca structură principală de organizare a comunității este, așa cum vom explora mai departe, unui dintre cele mai mari atuuri ale identității unice ale Maramureșului, dar și o provocare pentru dezvoltarea turistică a zonei.
Pentru a pune în evidență și valorifica această imagine mai puțin cunoscută a Maramureșului, a luat naștere destinația de ecoturism Eco Maramureș, cu suportul Fundației Româno-Americane și a Fundației pentru Parteneriat pentru Mediu. Astăzi, o avem alături pe Edit Pop, manager al proiectului, care ne va explica ce înseamnă să fii ecoturist, ce proiecte a implementat Eco Maramureș, cum s-a dezvoltat turistic regiunea, dar și provocările pe care le întâmpină.
Care sunt elementele fundamentale ale ecoturismului?
Ecoturismul este o categorie de turism ce ține de turismul responsabil. De aici plecăm în tot ce înseamnă oferte de servicii locale, oferte de experiențe turistice, dar și caracterul turistului care este așteptat în asemenea zone. În România, ofertele de ecoturism sunt promovate foarte bine. Locațiile sunt bine definite, ofertele sunt clare. Ecoturistul care dorește să participe într-o astfel de experiență are la îndemână foarte clar toate informațiile și poate să decidă în cunoștință de cauză.
O destinație de ecoturism este o micro regiune, mai mică sau mai mare, care are avantaje culturale și naturale remarcabile. Clar, natura trebuie să fie în deplinătatea splendorii ei ca diversitate și peisaj. În România, s-a plecat pe integrarea ariilor protejate, astfel încât tot ce avem noi mai valoros în natură să fie integrat într-un sistem de protecție, prin arii naturale protejate la nivel național sau local.
Dacă natura este extraordinară, este ideal ca în zona să existe și o cultură și o tradiție care să dea identitate locului. Turistul responsabil știe că în Maramureș găsește obiceiuri și tradiții, precum portul popular, mâncarea, muzica, arhitectura, toate oferind o identitate locală clară.
Ce a inspirat lansarea proiectului Eco Maramureș?
Pentru ca o micro regiune cu aceste avantaje să devină destinație de ecoturism, autoritățile și comunitățile locale trebuie să aibă o înțelegere comună și să adopte o politică locală responsabilă.
În Maramureș, avem o politică de mediu și o strategie de dezvoltare a destinației. În acest document strategic este planificată dezvoltarea zonei: tot ce înseamnă infrastructură de vizitare, obiective de turistice și gradul lor de conservare, infrastructură de interpretare și semnalizare.
Pe lângă strategie, mai trebuie să existe și o ofertă de experiențe cu impact minim asupra mediului: pachete, programe, experiențe, tururi, care să cuprindă tot ce este mai valoros în regiune.
Mai este nevoie și de o structura de management care să asigure că aceste direcții de dezvoltare sunt puse în practică. Aici ne aflăm noi ca unitate de management a destinației. Suntem o echipă mică, formată din managerul de destinație și expertul în marketing, în cadrul Asociației Ecologic. În spatele cortinei, este un parteneriat local format din 17 membrii care se implică în dezvoltarea destinației, incluzând autoritățile locale, administratorii ariilor protejate, ONG-uri active în zone, și reprezentanți ai furnizorilor de servicii.
Cum ajută ecoturismul și unitatea de administrație a destinației dezvoltarea zonei Maramureșului?
Maramureșul este în primul rând o destinație turistică de tip cultural. Este bine cunoscută și are un turism bine dezvoltat în jurul unor valori culturale. Destinația de ecoturism a venit oarecum să completeze această ofertă turistică a județului deoarece stilul de viață tradițional a contribuit foarte mult la păstrarea valorilor naturale.
Agricultura tradițională este o agricultură responsabilă. Toate practicile agricole erau gândite de pe vremuri cu respect față de pământ și viața sălbatică. Aveau un calendar foarte bine gândit. Țăranul local era foarte conștient că viața lui este dependentă de ceea ce va produce. Acest respect față de natură a contribuit la menținerea biodiversității.
Cositul manual, spre exemplu, a contribuit la crearea un peisaj cultural în Maramureșului. Turiștilor le plac acele claie de fan tradiționale, și nu rolele împachetate care vin acum cu noua tehnologie. În zonele cu relief înclinat, din fericire, nu se poate cosi mecanizat. Avem mare noroc că până și relieful poate contribui la menținerea identității locale.
Noi pe acest fundament am clădit în 2014 când am primit atestarea ca destinație de ecoturism. Avem biodiversitate, peisaje extraordinare, arii protejate, și această cultură foarte bine păstrată, cu identitate proprie. Și atunci oferta destinației aduce un plus prin integrarea în oferta turistică a experiențelor outdoor, în natură. Practic, turistul care venea pentru experiențe culturale, află că zona noastră are foarte bine definite posibilitățile de activități turistice în natură.
Pensiunile cu care noi lucrăm promovează foarte mult aceste activități. De asemenea, materialele noastre promoționale îi invită să petreacă mai mult timp afară. Mergem, vizităm bisericile de lemn și muzeele, dar mergem și pe trasee ușoare în natură, pe lângă sate, care sunt ideale pentru orășenii fără condiție fizică pentru drumețiile lungi. Pentru ceilalți, avem și trasee de drumeție în zonele mai înalte.
Am dezvoltat și oferta de cicloturism în destinație. Înainte, nu prea găseai în zona turiști cu bicicletă. Acum, vin grupuri organizate chiar și din țările învecinate (de exemplu din Ungaria), dar și turiști români care vin cu bicicletele proprii. Cei care nu au pot închiria de la pensiunile din zonă. Noi am dotat câteva pensiuni din rețeaua noastră.
Cum funcționează colaborarea cu administrația locală?
Noi lucrăm în strânsă colaborare cu consiliul județean. Spre exemplu, pentru a diversifica experiențele turistice în județ, consiliul a demarat o extindere a traseelor de cicloturism din destinație. Au văzut că oferta clară și bine definită este binevenită și atunci anul trecut s-a lucrat pe două zone de extindere a traseelor cicloturistice pilotate de noi în zona metropolitană Baia Mare și în zona Masivului Gutâi.
Lucrăm foarte bine și cu biroul de turism al județului unde se definesc ofertele pentru târgurile de turism. Tendința de dezvoltare turistică a județului este de a înverzi oferta turistică, tinzând spre ideea de „Maramureș verde”.
Ce finanțări ați avut pentru proiecte?
În 2014 au pornit și finanțările la nivel de țară, pentru toate destinațiile de ecoturism din România care se nășteau. Este o finanțare oferită de Fundația pentru Parteneriat împreună cu Fundația Româno-Americană, în cadrul programului Green Entrepreneurship. Aceasta a fost singura finanțare pe care am avut-o pentru a dezvolta destinația și pentru managementul destinației. Am mai aplicat și la fonduri Norvegiene pentru dezvoltarea traseelor de cicloturism și închegarea unor pensiuni care oferă astfel de experiențe.
Deci sunteți undeva între ONG și antreprenoriat social.
Exact. Tindem foarte mult către antreprenoriat social pentru că lucrăm strâns cu furnizorii de servicii locale – pensiunile turistice care satisfac acele criterii de responsabilitate față de mediu și cultură. Lucrăm și cu meșteșugarii locali. Ce încercăm noi este să integrăm tot ce este valoros în zonă astfel încât să se genereze venituri în comunitate: la pensiune, dar și la meșteri, mici întreprinzători care oferă experiențe gastronomice, și mici restaurante tradiționale.
Ce dezavantaje și avantaje ați întâmpinat ca antreprenor social în România?
Un dezavantaj este că poteca nu e foarte bătută. Ce am simțit noi este că zona noastră este diferită față de celelalte destinații. Noi lucrăm în rețea și cu celelalte destinații și împărtășim experiențele unii cu ceilalți. Este foarte interesant să vedem ce funcționează și ce nu funcționează în fiecare zona. Spre deosebire de alte zone, noi nu avem orașe de mici dimensiuni, ci avem doar sate – 12 sate care sunt coagulate în 4 comune. Lucrăm într-o zonă rurală desăvârșită fără acele facilități oferite de oraș, astfel încât trebuie să gândim puțin diferit față de celelalte destinații.
Un dezavantaj este că micii noștri producători, precum fermierii, sunt oarecum reticenți la a se organiza fiscal și la a-și face entitate juridică. Mai greu îi mobilizăm și îi aducem în zona de piață formală.
Aici avem însă și avantaje pentru că avem multe lucruri valoroase în zonă datorită peisajului rural, pe care le putem scoate la lumină.
Unde s-au îmbunătățit lucrurile cel mai mult în decursul timpului în care s-a dezvoltat destinația de ecoturism?
Pot să îți dau un exemplu concret: satul Breb, care în 2012-2013 a avut 5 pensiuni, iar acum bate către 40. O dezvoltare extraordinară. Sigur, Breb a fost favorizat și pentru că s-a creat o poveste. Au existat acele VIP-uri care au venit și promovat zona, ca prințul Charles. S-a promovat foarte mult ca un sat foarte bine conservat. Breb nu se află pe drum județean, ceea ce este un mare avantaj. Turiștii au început să vină, iar existența cererii a făcut ca mulți localnici să vrea să își deschidă pensiuni. Și cu cât s-au deschis mai multe, cu atât au venit mai mulți turiști.
Chiar și meșteșugarii din Breb au început să-și facă firme prin care să poată emite chitanțe și facturi agențiilor de turism care vin cu grupuri organizate. Dacă vrei să fii promovat și inclus în pachete turistică trebuie să lucrezi legal, să intri în mecanismul financiar normal. Avem mulți meșteri care știu să facă lucruri, dar nu este suficient pentru a fi integrat într-un pachet turistic.
Per total, s-a observat o creștere, o triplare a numărului de pensiuni în toate cele 12 sate. S-a văzut creșterea numărului de turiști anuali. Pe parcursul pandemiei, numărul de turiști străini a fost aproape zero, în schimb numărul de turiști români nu a scăzut. În timpul pandemiei, turiștii au căutau locuri mai puțin aglomerate, toată lumea a fugit către natură, către mai multă libertate. Toate destinațiile de ecoturism au fost beneficiarele unei noi categorii mai extinse de turiști autohtoni. Sigur, nu au venit doar acei turiști pe care ni-i dorim noi.
Care este profilul ecoturistului ideal?
Un ecoturist este un turist foarte responsabil, cu un grad de educație mai mare, care înțelege principii ecologice sau este dornic să cunoască și să învețe. Când merge într-o destinație, ecoturistul stă mai mult, nu doar 2-3 zile, fiindcă ecoturismul este lent. Mai mult decât atât, ecoturistul este axat pe responsabilitate, nu lasă urme în natură, manifestă interes pentru tradiție și cultură și consumă aceste servicii, se duce la meșteri, cumpără produse locale, contribuie la menținerea identității locale.
Cum vă imaginați viitorul turismului în România?
România este o țară deosebită din punct de vedere al reliefului, biodiversității, obiectivelor naturale, astfel încât poate să ofere experiențe foarte diverse turiștilor. Pentru viitor, aș vedea aceste valori puse în evidență și chiar experimentate de către vizitatori.
Sigur că avem nevoie și de turismul de masă pentru că avem mare, părții de schi, dar pe lângă acest tip de turism, zonele naturale merită o atenție sporită. Și să nu uităm că aceste zone sunt capabile să atragă categorii diversificate de turiști. Turistul străin care este căutător de comori totdeauna va caută ceea ce ei nu mai au. Iar România încă are bogații naturale și tradiționale care au dispărut din alte părți ale Europei.
