Pământul este casa noastră, o planetă albastră în vârstă de 4,5 miliarde de ani, o mamă a tuturor speciilor. Ea ne oferă hrană, ne conține bucuriile și deznădejdea, fricile și curajul, realizările și eșecurile, creând spațiu pentru toată complexitatea vieții să se manifeste.
Relația cu această planetă are nevoie de atenția și grija noastră, ca oricare altă relație. Neglijând-o, e atât de ușor să ne scufundăm în mitul separării și al individualismului, uitând că suntem parte din natură, alături de toate celelalte ființe. „E acea munca făcută nu o singură dată, ci din nou și din nou”, așa cum spune Elizabeth Meacham, autoare și filozof de mediu. Ea poate fi adaptată în funcție de propria ta ființă, de ritmul și interesele tale, cu răbdare, curiozitate, joacă și blândețe. De îi vei dedica timp și spațiu în timpul zilelor tale, te poate aduce mai aproape de tine, de ceilalți și de planetă. Această relație îți poate umple viața de sens, culoare, conexiune, apartenență, deschizându-te în același timp către frumusețea lumii și durerea prezentă aici.
Vrei să afli mai multe despre deep ecology? Urmărește Șueta Digitală cu Teodora Rădulescu.
În cadrul acestui articol vei descoperi cum sănătatea noastră este strâns legată de sănătatea planetei, care este impactul Naturii asupra sistemului nostru biopsihosocial și câteva practici ce îți pot susține pașii în călătoria de reconectare la Pământ.
Ciclul deconectării
Acum câțiva ani, când încercam să leg împreună ițele psihologiei și psihoterapiei cu ecologia, din dorința de a uni aceste două mari pasiuni ale mele, am dat peste un articol numit „Ecopsychology and Social Work: Creating an Interdisciplinary Framework for Redefining Person-in-Environment”, scris de Christine Norton. Aici am descoperit o formă vizuală, simplă și clară a felului în care ne influențează relația pe care o avem cu mediul înconjurător ne influențează sănătatea și comportamentul, atât la nivel personal, cât și la nivel ecologic.
Ne găsești și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
De-a lungul timpului s-au creat numeroase analogii și metafore care să explice criza ecologică în care ne aflăm, miezul lor fiind separarea omului față de Natură. Aceasta se poate observa atunci când trăim o stare de detașare față de ea, pe care Ralph Metzner, promotorul psihologiei verzi o numea „alienare patologică”. Teologul american Thomas Berry a descris această relație ca având caracteristici autiste, nemaifiind capabili să simțim prezența vie a planetei ce ne hrănește și susține, precum o mamă.
Citește și: Ce este ecoturismul? Definiție, principii și recomandări din România
Deconectarea se mai poate observa și atunci când dominăm Pământul, văzând planeta doar ca pe o resursă nesfârșită, pe care o putem exploata și unde ne putem arunca gunoiul, care, odată dus la ghenă, va dispărea în mod miraculos. Larry Robinson, psihoterapeut și ecopsiholog, în eseul său „Psychotherapy as it matters”, susține că prin această deteriorare a relației cu Pământul, trăim o foame continuă pe care încercăm să o ameliorăm prin a consuma în exces, ajungând să distrugem această sursă ce ne susține viața. Astfel, ajungem să ne angajăm în activități care distrug mediul înconjurător, distrugându-ne și propria sănătate prin nivelurile ridicate de poluare, calitatea slabă a mâncării, a solului datorat folosirii excesive de pesticide și chimicale, etc. (Figura 1).
„Just as a continually growing cancer eventually destroys its life-support system by destroying its host, a continuously expanding global economy is slowly destroying its host – the Earth’s ecosystem.”
Lesser Brown, State of the World, 1998
Ciclul conexiunii
Atunci când începem să ne vedem ca făcând parte din acest ecosistem, cu care ne aflăm în permanență în relații de interdependență, iar sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului, se face trecerea către o paradigmă a conexiunii. Ecopsihologia se ocupă cu studiul acestei relații, plasând psihicul uman în cadrul unui context extins, în cadrul pânzei vieții („the-web-of-life”), plină de interconexiuni între animale, plante, microbi, roci, oceane, stele și oameni.
Te-ar putea interesa și interviul cu Alexandra Bădiță – Cum ne ajută jurnalul să ne (re)conectăm la sine și la natură.
„One of the most urgent issues facing humanity is fixing our broken relationship with the earth, on which all life depends. To do that, we have to think, feel and act differently. ”
Sir Ken Robinson
Conexiunea cu Natura se petrece atunci când suntem în relație cu ea și experimentăm un atașament profund față de ea. Mai mult decât atât, presupune și trecerea de la o perspectivă egocentrică, de dominare, la una ecocentrică, de egalitate, în care omul este plasat la același nivel cu celelalte ființe. Atunci când începem să vedem copacii, plantele, munții, apele și oceanele, ca fiind pline de viață și spirit (perspectiva animistă), tranzităm de la „o colecție de obiecte”, către „o comunitate de subiecte”. (Thomas Berry).
În 1979, biologul Edward O. Wilson a introdus termenul de biofilie, ce reprezintă tendința înnăscută a oamenilor de a căuta conexiunea cu natura și formele ei de viață. „Din această biofilie, deseori apare și o apreciere față de natură, ce conduce la comportamente pro-ecologice, bazate pe compasiune și respect și la crearea unor sisteme socioecologice adaptative. O idee care stă la baza acestei înțelegeri este recunoașterea faptului că suntem înrudiți („kin”) cu toate celelalte organisme”. (Bron Taylor, Kinship, vol 1.)
„There is now no question that all life on earth evolved from a common ancestor. The genetic material and the codes embedded within it reveal that every living kind of plant and animal owes its existence to a single-celled ancestor that evolved some three and a half billion years ago. All species are kin.” (Michael Soulé, apud Kinship, vol 1, pag 35).
„…I entered the life of the brown forest,
And the great life of the ancient peaks, the patience of stone, I felt the changes in the veins
In the throat of the mountain…and, I was the stream
Draining the mountain wood; and I the stag drinking; and I was the stars
And I was the darkness
Outside the stars, I included them, they were a part of me. I was mankind also, a moving lichen
On the cheek of the round stone..
…how can I express the excellence I have found,
That has no color but clearness;
No honey but ecstasy…”
Robinson Jeffers, apud Coming back to life, Macy & Brown, 2006
Impactul naturii asupra omului
Oamenii s-au dezvoltat în strânsă legătură cu Natura, 99% din existență petrecând-o în mijlocul ei. Urbanizare masivă s-a întâmplat doar în ultimele decenii, iar noi ne petrecem din ce în ce mai mult timp în interiorul structurilor pe care le construim, în fața electronicelor, deconectați de ceea ce se petrece dincolo de ferestrele noastre. În cadrul unei cercetări realizate de White et al. (2019), s-a concluzionat faptul că cel puțin 2 ore petrecute în spații naturale (de exemplu, parcuri, păduri) impactează pozitiv sănătatea și starea noastră de bine. Cele 2 ore nu e nevoie să se întâmple într-o singură zi, ele putând fi împărțite în funcție de programul fiecăruia.
Citește povestea Anei Abdo despre slow living – viața într-un sat din Munții Apuseni.
În următoarele rânduri vom puncta felul în care timpul petrecut în Natură impactează omul.
Starea de bine psihologică
Timpul petrecut în Natură activează funcțiile parasimpatice și ventrale ale sistemului nervos, responsabile de conexiune, siguranță, reglare, digestie și relaxare, contribuind la:
- ameliorarea stresului
- căderea simptomelor de anxietate și depresie
- reducerea oboselii mentale
- creșterea stimei de sine
- creșterea nivelului de vitalitate
- scăderea nivelurilor de furie și frustrare.
În plus, acele sentimente de uimire pot contribui la o conexiune mai profundă cu mediul înconjurător și promovează comportamentele ecologice pozitive
Influența Naturii asupra sănătății fizice și a sistemului imunitar
Atunci când ne plimbăm printr-o pădure sau un parc, corpul nostru trăiește niște transformări la nivel fizic. Ritmul cardiac încetinește, presiunea sângelui scade, mușchii ni se relaxează, nivelul de cortizol scade, toate acestea având un impact asupra sistemului imunitar:
- se reduce riscul bolilor cardiovasculare, respiratorii și a diabetului
- reduce rata de mortalitate
- susține și grăbește procesul de vindecare
- scade nivelul de infecțiilor tractului urinar
Cercetătorii din Japonia au examinat unii markeri ai sistemului imunitar atât pentru femei, cât și pentru bărbați, după ce au petrecut 3 zile în pădure. Au măsurat numărul de celule natural killer (NK) care distrug celulele canceroase din corp, hormonii de stres adrenalină și noradrenalină, precum și nivelul fitoncidelor din aer (substanțe volatile eliminate de plante și copaci). După cele 3 zile, în care s-au plimbat timp de 6 ore în total prin pădure, nivelul de NK și a activității lor a crescut, iar nivelul hormonilor de stres a scăzut, observându-se efectul și după 7 zile.
Impactul Naturii în viața socială
Zonele verzi din mediile urbane au un impact pozitiv în mediul social.Astfel:
- se reduce nivelul de violență
- este favorizată interacțiunea socială
- se reduce rata de criminalitate
- crește coeziunea socială
Practici și exerciții de conectare cu Pământul
Pentru a fi în relație cu Pământul nu e nevoie să ieșim din oraș ca să facem asta. O putem face din confortul casei sau în cartierul în care locuim. Dezvoltarea conștiinței ecologice se poate realiza prin intermediul practicilor de ecomindfulness acordate la ritmul și disponibilitatea fiecăruia. Acestea sunt exerciții de tip mindfulness, realizate într-un cadru natural sau cu focus pe elementele Naturii. Ele presupun o întoarcere către simțuri, ce ne aduce în timpul în prezent și o încetinire a ritmului.
Astfel, începem să trăim mai mult din corp și să observăm ce se petrece în lumea din jurul nostru, devenind mai curioși de schimbările și ciclurile prin care trece Natură, precum și cum modul în care ne oglindim și noi în ele. Angajându-ne în această explorare și relaționare, acea iluzie a separării ajunge să se destrame, lăsând spațiu viu pentru manifestarea conexiunii intime dintre noi și tot ce are viață.
Citește și alte articole din categoria Echilibru.
În următoarele rânduri, îți propun diverse practici și activități care, atunci când sunt făcute cu regularitate, ajung să restructureze relația pe care o ai cu Pământul, făcând pași către un trai în armonie cu acesta.
Observă Natura
O modalitate prin care îți poți dezvolta această relație cu Natura ar fi prin alegerea unui moment din zi în care să o observi intenționat. De exemplu, atunci când te trezești, deschide fereastra și observă ce se petrece în fața ta. Observă cum e cerul, ce fac păsările, cum s-a mai transformat copacul din apropierea ferestrei.
Îți poți lua un minut-două pentru câteva respirații conștiente, profunde; inspirând oxigenul pe care îl oferă plantele și copacii și expirând dioxidul de carbon pe care îl oferim noi lor. Observă acest schimb, această reciprocitate care ne menține în viață și ne conectează cu toate celelalte ființe. Poate fi un moment bun în care să îți exprimi recunoștința pentru ceea ce trăiești în acea clipă și pentru necuvântătoarele ce te acompaniază.
O altă modalitate de a te imersa în contextul ecologic din care faci parte este prin intermediul respirației. Poate nu ai timp de o practică mai extensivă, dar mă întreb dacă ai timp pentru 3 respirații pe care să le faci în timp ce savurezi ceea ce se deschide în fața simțurilor tale.
„These three breaths will add up to many breaths over days, months, and years. The world’s problems seem so big; it’s hard to imagine that we can make changes in three breaths. But we can. The thought-shifting, the dream-changing, that we do in these small moments become part of a chain of ripples across the planet. Envision your three breaths, your small moments, blending with millions of other people’s small moments across the Earth.”
Elizabeth Meacham, Earth Spirit Dreaming, pag. 73
Privește cerul
Ia o pauză de câteva minute în timpul zilei și privește cerul prin ochi de copil. Dă-ți voie să te joci cu imaginația, observând diversele forme pe care le pot lua norii sau doar odihnește-ți privirea în expansiunea cerului.
Îngrijește o grădină urbană
Poți crește plante sau o mică grădină de balcon. Oferindu-le grijă periodic, îți dezvolți relația cu Natura și te bucuri de multitudinea de beneficii asupra stării tale de bine pe care ți le oferă acestea. În plus, e o activitate plăcută și pentru copii, învățându-i despre ciclicitatea unei plante și observând împreună cum semințele prind viață. În timpul plimbărilor tale din natură, culege cu grijă elemente care îți atrag atenția (de exemplu, conuri de brad, frunze uscate, scoici, pietre) și organizează-ți acasă un spațiu, un altar care să îți reamintească de locurile în care ai fost și conexiunea pe care o ai cu Pământul.
Dacă alegi să ieși la o plimbare în cartier, poți încerca aceste practici.
Sit Spot Practice
Alege un loc unde te poți așeza pe o bancă sau direct pe pământ, aproape de casă, în care să te simți în siguranță.
Te încurajez să îți dai telefonul pe silent pentru a diminua distractorii. Revin-o în timpul prezent, ancorându-te cu ajutorul respirației conștiente. Acordă atenție simțurilor, simț cu simț. Observă ce se revelează în jurul tău și ce are Natura să-ți ofere în acel moment. Tu ce ai putea să îi oferi la schimb, în semn de mulțumire? Vizitează-l oricât de des poți, cel puțin pentru 15-20 minute, ca și cum ai veni să vezi un prieten drag.
Mindful Walk
Te invit să îți dai telefonul pe modul avion sau dacă dorești ceva și mai provocator, să îl lași acasă.
Pornește într-o plimbare de explorare și prezență în propriul cartier. Observă felul în care tălpile tale fac contact cu strada, aleea sau cărarea pe care pășești. Încearcă să observi atunci când ritmul în care mergi este accelerat și încetinește. Cum ar fi să mergi în ritmul unei furnici pentru câteva minute?
Lasă-te ghidat de impulsul momentului, schimbă direcția oricând simți acest lucru și dă-ți voie să fii curios.
Oferă-ți timp să descoperi lumea prin intermediul simțurilor. Fii atent la ce se deschide în fața ochilor tăi, la ce copaci întâlnești, ce plante îți atrag privirea, cum se joacă lumina pe diverse suprafețe, ce nuanțe se împletesc în jurul tău. Ce sunete te acompaniază? Care e cel mai îndepărtat? Dar cel mai apropiat? Este vreun miros care îți atrage atenția? Poate e vreun copac înflorit ce te ademenește sau vreo floare ce se strecoară prin gardul grădinii de la blocul vecin. Joacă-te cu texturile pe care le întâlnești în calea ta. Atinge scoarța unui copac, puful unei păpădii sau vârfurile firelor de iarbă.
Grounding
Poate cea mai simplă modalitate de a te reconecta cu Pământul este mersul desculț. Contactul cu solul, pe lângă calitatea de conexiune pe care ne-o oferă, contribuie și la reglarea ciclului de somn, reducând durerea, inflamațiile, nivelul de stres, vâscozitatea sângelui și contribuind la activarea sistemul parasimpatic, responsabil cu digestia, odihna relaxarea.
În cartea „Earthing: The Most Important Health Discovery Ever!” de Clinton Ober și Dr Stephen T. Sinatra, încurajează mersul desculț timp de 30 de minute pe zi. Însă, știm cu toții cât de greu este să facem asta în fiecare zi, mai ales în timpul lunilor de iarnă. Încurajarea mea este să începi de unde ești, ieșind ușor, pas cu pas din zona de confort. Asigură-te că zona pe care vrei să pășești este sigură, fără cioburi de sticlă sau alte lucruri care ar putea să îți facă rău. Găsești modalitatea cea mai confortabilă, acordată la posibilitățile tale fizice. Poate e mai ușor să începi prin a-ți pune doar palmele direct pe Pământ sau să te întinzi pe o pătură sau o saltea.
Poți dezvolta această activitate într-o practică de ecomindfulness, respirând conștient, acordând atenție contactului dintre corpul tău și pământ, explorând diverse texturi și tipuri de sol și observând emoțiile ce îți sunt trezite din această interacțiune.
Împrietenește-te cu un copac
Copacii sunt cei mai buni ascultători și confidenți din Natură. Ei ne învață despre răbdare, comunitate, îmbrățișarea schimbării și conexiunea dintre Pământ și Cer Ei nu te judecă, nu îți întorc spatele și îți oferă tot timpul de care ai nevoie, rămânând stabili lângă tine. Sunt curioși despre viața noastră, dornici de conectare și te primesc așa cum ești.
De îți dorești să te apropii mai mult de copaci, uite câteva direcții care îți pot susține practica, inspirate din cartea „Your guide of Forest Bathing”, scrisă de Amos M. Clifford, fondatorul Association of Nature and Forest Therapy Guides and Programs:
- Clarifică-ți intenția cu care pornești spre conexiune (poate ai nevoie de suport sau poate pur și simplu vrei să te relaxezi în prezența unui copac).
- Dacă te simți confortabil cu asta, pune o mână pe inimă, respiră profund de câteva ori și lasă intenția să se așeze în acel spațiu.
- Pornește în căutarea copacului, fără să te grăbești și fără o destinație anume în minte, lăsându-te ghidat de intenția pe care ți-ai pus-o.
- Când simți că ești atras de unul dintre ei, apropie-te ușor. De este un copac pe care nu l-ai mai văzut până acum, prezintă-te, spunându-ți numele, intenția și ce îți mai vine natural să împărtășești despre tine. Nu e nevoie să faci asta cu voce tare, dacă nu dorești.
- Privește-l cu tot corpul, încercând să simți ceea ce vine dinspre copac
- După câteva minute, când simți că ești privit înapoi de către copac, apropie-te mai mult, explorându-l cu ajutorul simțurilor. Observă-i textura scoarței, culorile, felul în care bate lumina, ce fel de frunze face, dacă are sau nu fructe, semințe, flori.
- Îi poți face complimente, spunând ce apreciezi la el.
- De simți, poți împărtăși cu el ceva ce poate îți e dificil să împărățești cu altcineva,
- Pe cât sunt de buni ascultători, pe atât sunt dornici să îți împărtășească din experiența lor. Îndrăznește să le pui o întrebare, să le ceri un sfat și creează spațiu în interiorul tău pentru a auzi răspunsul.
- Găsește o modalitate prin care să îi mulțumești copacului pentru ceea ce ți-a oferit.
- Revizitează-l pentru a întări relația dintre voi doi.
Urmează-ți intuiția și lasă-te purtat de val, atât cât poți, atunci când interacționezi cu un copac. Fii curios și ai încredere că și el dorește să relaționeze cu tine. Atunci când dezvolți o relație cu un copac, devii parte din ecosistemul lui, la fel ca păsările, veverițele, furnicile și celelalte ființe care îi sunt aproape.
Nu face nimic pentru 15 minute
În goana noastră cea de toate zilele, uităm să ne oprim și doar să fim. Astfel, te invit să îți oferi 15-20 de minute zilnic în care să nu faci nimic. Dacă crezi că ești prea ocupat ca să faci o pauză, cel mai probabil, ai cea mai mare nevoie de ea.
Nu e nevoie nici să îți propui să respiri conștient sau să o transformi într-o practică de meditație, ci doar să îți oferi spațiul și timpul pentru a te odihni, a încetini și a fi. Dacă ai posibilitatea să fii undeva afară, într-un parc sau o grădină pentru această practică, va hrăni și mai mult conexiunea cu Pământul și contribuie la o experiență mai bogată. Însă, dacă alegi să rămâi acasă sau la birou, poate explorezi cum e nu faci nimic în prezența unei plante, a unui animal, privind printr-o fereastră sau către un loc din cameră care îți place. Găsește un loc confortabil în care să te așezi sau să te întinzi, departe de sarcinile care te-ar putea distrage.
Te-ar putea interesa și 5 obiceiuri prin care te poți relaxa la finalul zilei.
Îți poți pune o alarmă blândă pe telefon pentru a ști când s-a terminat acea perioadă în caz de ai nevoie de asta.
La început îți poate părea dificil să te oprești și să nu faci nimic, căci suntem atât de obișnuiți să fim mereu ocupați și preocupați.Te invit să începi în ritmul tău propriu, cu blândețe și compasiune. Poate 5 minute sunt suficiente pentru tine în primele zile. După, poți crește gradual timpul de practică.
Din experiență personală, îți pot spune că după ce fac această practică, mă simt mai energizată, lucrez mai eficient, îmi vin idei noi și îmbrățișez acea simplă bucurie de a fi, continuând ziua dintr-un spațiu mai centrat și conectat.
Dezvoltă-ți cunoștințele ecologice
Reconectarea cu Pământul implică și o cunoaștere despre lumea-dincolo-de-uman („more-than-human-world”) cu care suntem atât de profund interconectați, precum și a felului în care funcționează aceste sisteme vii. Astfel, te invit să pornești într-o plimbare de identificare a plantelor, insectelor și păsărilor pe care le găsești în calea ta. Poți folosi diverse cărți specializate pentru asta sau aplicații pe telefon. Eu, de exemplu, folosesc aplicația INaturalist, care este gratuită și ia forma unei comunități de iubitori de Natură. Îți poți face un caiet special sau o agendă în care să notezi sau să desenezi observațiile și întâlnirile pe care le ai în timpul explorării.
Reciprocitate
Atunci când dezvoltăm o relație sănătoasă cu Pământul, ne vine natural să oferim înapoi și să ne implicăm în activități cu impact pozitiv asupra mediului. Cea mai bună modalitate este să începi local, acolo unde ești. Acest lucru îți poate îmbunătăți relația cu comunitatea din care faci parte, apropiindu-te de locul în care trăiești. Poți folosi invitațiile de mai sus și ca niște modalități de a cunoaște mediul în care trăiești și a observa care îi sunt nevoile. De exemplu, poate găsești o zonă verde ce poate fi transformată într-o grădină comunitară sau poate începe să fie atât de deranjat gunoiul pe care îl întâlnești la fiecare pas încât vrei să schimbi asta.
În cazul în care nu faci parte dintr-o comunitate sau nu ai acces la una, te invit să iei inițiativă și să faci în direcția creării uneia. O modalitate ar fi să implici persoanele pe care deja le cunoști în acțiunile pe care le-ai descoperit că ar fi necesare. Dacă prietenii tăi nu sunt deschiși la astfel de inițiative, cum ar fi dacă ai lipi un anunț prin scările blocului pentru a strânge o mână de oameni interesați?
Un nou studiu publicat în Current Psychology susține că acțiunile climatice colective pot ameliora simptomele depresive și eco-anxietatea (anxietatea cauzată de distrugerea mediului înconjurător și schimbările climatice și un sentiment de neajutorare față de consecințele devastatoare ale acestora). Astfel, implicarea într-o comunitate cu valori ecologice poate avea un impact pozitiv asupra Naturii, dar și asupra sănătății mentale ale individului.
Acțiunile acestea pot izvorî din propriul mod de conectare și identitatea fiecăruia. Ce daruri ai și le poți pune în serviciul Naturii? Poate știi să cânți, să desenezi, să scrii sau poate ești implicat politic, în educație, lucrezi într-o corporație, în IT etc Cum poți colabora cu Pământul și a face pași în direcția unei societății în armonie cu acesta?
Lumea are nevoie de noi toți.
„Knowing that you love the earth changes you, activates you to defend and protect and celebrate. But when you feel that the earth loves you in return, that feeling transforms the relationship from a one-way street into a sacred bond.”
Robin Wall Kimmerer, Braiding Sweetgrass: Indigenous Wisdom, Scientific Knowledge, and the Teachings of Plants
Despre autor
Alexandra Brînzac este psiholog, absolventă a Masterului Psihodiagnoză, Psihoterapie Experiențială Unifcatoare și Dezvoltare Personală (P.E.U.). Are experiență în educația non-formală și o mare pasiune pentru ecopsihologie, terapii bazate pe Natură, forest bathing și deep ecolology.
În ultimii ani, a facilitat ateliere și spații de învățare și dezvoltare, menite să reconecteze omul cu pânza vieții din care facem parte (the web-of-life), cu ritmurile și anotimpurile Naturii, ce pot oglindi transformările și tiparele interioare, făcând pași împreună în direcția unui trai în armonie cu toate ființele.
Instagram: @the.journey.of.a.being
E-mail: alexandraa.brinzac@gmail.com
Surse foto: Irina Petrichei, corin, Jessica Ticozzelli via Pexels, Sébastien Goldberg via Unsplash
Referințe bibliografice
- Buzzel, L., Chalquist, C. (2009) Ecotherapy: Healing with Nature in Mind, Published by Sierra Club Books
- Capaldi, Colin A.; Dopko, Raelyne L.; Zelenski, John M (2014). The relationship between nature connectedness and happiness: a meta-analysis, Frontiers in Psychology, volume 5.
- Clifford, A. (2018) Your guide to forest bathing
- Frumkin, H., Bratman, G. N., Breslow, S. J., Cochran, B., Kahn, P. H., Jr, Lawler, J. J., Levin, P. S., Tandon, P. S., Varanasi, U., Wolf, K. L., & Wood, S. A. (2017). Nature Contact and Human Health: A Research Agenda. Environmentalhealth perspectives, 125(7), 075001. https://doi.org/10.1289/EHP1663
- James P, Banay RF, Hart JE, Laden F. A Review of the Health Benefits of Greenness. Curr Epidemiol Rep. 2015 Jun;2(2):131-142. doi: 10.1007/s40471-015-0043-7. PMID: 26185745; PMCID: PMC4500194
- Keniger, L. E., Gaston, K. J., Irvine, K. N., & Fuller, R. A. (2013). What are the benefits of interacting with nature?. International journal of environmental research and public health, 10(3), 913–935. https://doi.org/10.3390/ijerph10030913
- Kimmerer, R.W. (2015). Braiding sweetgrass. Milkweed Editions
- Kuo M. How might contact with nature promote human health? Promising mechanisms and a possible central pathway. Front Psychol. 2015 Aug 25;6:1093. Doi:10.3389/fpsyg.2015.01093. PMID: 26379564; PMCID: PMC4548093
- Li Q, Morimoto K, Kobayashi M, Inagaki H, Katsumata M, Hirata Y, Hirata K, Suzuki H, Li YJ, Wakayama Y, Kawada T, Park BJ, Ohira T, Matsui N, Kagawa T, Miyazaki Y, Krensky AM. Visiting a forest, but not a city, increases human natural killer activity and expression of anti-cancer proteins. Int J Immunopathol Pharmacol. 2008 Jan-Mar;21(1):117-27. doi: 10.1177/039463200802100113. PMID: 18336737.
- Meacham, E. Bache, C. (2020) Earth Spirit Dreaming, Inner Traditions International
- Norton, C.L. (2009). Ecopsychology and Social Work: Creating an Interdisciplinary Framework for Redefining Person-in-Environment. Ecopsychology, Vol. 1, No.3 https://doi.org/10.1089/eco.2009.0046
- Ober, C., Sinatra, S.T., Zucker, M. (2014), Earthing: The Most Important Health Discovery Ever!
- Schwartz S, Benoit L, Clayton S, Parnes M, Swenson L, Lowe S. Climate change anxiety and mental health: Environmental activism as buffer. Current Psychology. 2022. doi:10.1007/s12144-022-02735-6
- Van Horn, G., Kimmerer, R. W., Hausdoerffer, J. (2021) Kinship – Planet – Vol. 01, Center for Humans and Nature
- White, M.P., Alcock, I., Grellier, J. et al. Spending at least 120 minutes a week in nature is associated with good health and wellbeing. Sci Rep 9, 7730 (2019). https://doi.org/10.1038/s41598-019-44097-3
