„Făurit local” reunește afaceri locale create cu pasiune, creativitate și blândețe față de tot ce ne înconjoară. Presupune folosirea inteligentă a resurselor, atenția la impactul asupra mediului și angajarea meșteșugului și abilităților locale.
Stycle, of afacere de familie din Mediaș pornită din dorința de a salva echipamente și mai apoi resurse, reunește toate aceste aspecte cu simplitate și dedicație. Nici că puteam porni mai bine la drum.
Povestea Stycle (joc de cuvinte între „sticlă” și „cycle”) aduce în prim plan economia circulară. De ce să arunci și să cumperi lucruri noi, când poți recicla și achiziționa doar produse care reutilizează resurse? În cazul sticlei, materialul poate fi recuperat aproape în întregime și reciclat la infinit. Pentru Horațiu Olteanu și tatăl sau, Laurean Oltean, sticla oferă o mare de posibilități. Stycle, partea de upcycling a afacerii de familie, transformă sticlele vechi, care altfel ar fi irosite, în obiecte de decor simple și elegante.
Să explorăm așadar povestea Stycle, modelul de business circular și beneficiile acestuia, dar și provocările pe care le-a înfruntat echipa, atât la început de drum, cât și în perioada pandemiei.
Care este echipa din spatele Stycle? Ce v-a determinat să începeți acest proiect împreună?
Echipa este formată din mine și tatăl meu, Oltean Laurean, și bineînțeles, oamenii care lucrează cu noi în atelier. Am început acest proiect în 2016, după închiderea fostei fabrici Vitrometan. Atunci am participat la licitații și am achiziționat echipamente, utilaje, matrițe, scule.
Inițial nu aveam o idee clară ce dorim să facem cu ele, dar am știut că trebuie să salvăm acele echipamente de producție să nu ajungă la REMAT. O parte din ele nici nu le utilizăm fiindcă sunt chiar vechi. Când ne-am trezit cu ele, am zis că totuși am putea încerca să producem ceva. Tată lucrase în fabrică de sticlă că inginer mecanic până în anul 2000, deci avea experiență, iar eu aveam idee cum am putea să promovăm produsele.
De ce ați ales un model de business circular? Ce impact vreți să aduceți?
Inițial am pornit cu ideea să facem sticlă nouă. Primul proiect, care încă există, se numește Transilvania Glass și este axat pe produse suflate. După ce am început să lucrăm am văzut ce înseamnă producția de sticlă nouă și cât mari sunt costurile, în special prețul gazului. Topirea sticlei se face într-un cuptor care după pornire are nevoie de o perioada de temperare, până să ajungă la temperatura de topire. În cazul cuptorului nostru, care e unul mic, de 150 kg, perioada de temperare e în jur de 10 zile. Pentru cuptoare mari, mai mult. În toată această perioada el consumă gaz fără să producă nimic. Apoi nu îl mai oprești.
Văzusem tutoriale cu oameni care tăiau sticle cu sfoară și foc, apoi le prelucrau. Am zis că noi avem utilaje industriale și am putea face niște produse profi din sticle vechi. Am început să ne jucăm și au ieșit niște produse. Când am început să mergem la târguri am văzut că lumea era mai interesată de produsele din sticle reciclate decât cele suflate. Așa am zis să integrăm și aceste produse în afacere, dar am ales un alt nume, pentru a nu crea confuzie. Stycle, partea care se ocupă de upcycling, s-a născut la început de 2017 după ce am participat la Cluj la acceleratorul Zain și mi-am structurat ideile. Stycle este un joc de cuvinte, combinația între sticle și cycle. Și pronunția este cu i, în română.
Deci am ales modelul de business circular ca un răspuns la costurile mari de producție a sticlei nouă. Nici nu știam atunci ce presupune economia circulară. Pe mine m-a atras. M-a stimulat felul în care au fost primite produsele de către oameni, dar și ce presupune. Upcycling-ul este a doua jumătate a procesului de reciclare, împreună cu downcycling-ul. Acesta din urmă presupune transformarea unui obiect utilizat înapoi în materie prima, deci un produs de o calitate inferioară. Upcycling-ul propune un obiect de o calitate superioară. Prin reutilizarea sticlei existente se urmărește evitarea producerii de sticlă de la 0, adică noi consumuri de materii prime. Pentru fabricarea sticlei se generează cantități importante de CO2 pentru fiecare tonă de sticlă topită și se utilizează peste o tonă de resurse: nisip, sodă, calcar și aditivi.
Cum procurați sticlă pentru reutilizare?
Sticla o procuram de la baruri, restaurante, festivaluri, dar și de la oameni. În ultimi 4 ani am dezvoltat niște colaborări faine.
Cum a mers afacerea până acum? Ce planuri aveți pe mai departe?
Anii de început nu au fost de referință, dar acum merge bine, avem colaborări cu niște clienți mari. Lucrăm în special pentru export, B2B. Ne dorim să lucrăm și B2C, dar încă nu am timpul necesar să investesc în acest model. Avem un site cu magazin online care încă nu e pornit. Pe viitor ne dorim colaborări cu producători care doresc pahare din ambalajele lor goale, pe care ei le-au pus pe piață.
Există și o parte de educare a clienților și furnizorilor despre beneficiile aduse de reutilizarea sticlei și a economie circulare pe larg?
Nu știu dacă îi educăm noi. Cred că se educa singuri. Oamenii au fost foarte receptivi la ceea ce facem. Avem colaborări prin care furnizorii de sticle primesc niște produse în schimbul sticlei care ne-o oferă. Unii clienți aleg să își facă pahare sau produse din sticlele pe care le-au consumat ei în localuri sau acasă. E win-win. Folosind un obiect existent, nu se consumă atât de multe resurse cât ar fi necesare pentru a realiza un produs nou, iar creativitatea oamenilor este stimulată, pentru a vedea cu alți ochi un produs destinat coșului de gunoi. Acesta ar putea fi cel mai important aspect.
Care au fost cele mai mari provocări până acum?
Cele mai mari provocări au fost la început, când a trebuit să ne găsim clienți. Trebuia să producem, dar încă nu vindeam și ne susțineam afacerea cu bani aduși de acasă. O altă provocare a fost anul trecut în primăvară, când a început lockdown-ul și s-au închis localurile. Ne-am oprit și noi, dar după o perioada au început să vină comenzi, în special pentru home-deco. Aveam comenzi, dar nu aveam materie prima. Alt moment dificil a fost februarie 2021, când Grantul pentru Investiții Măsura 3 a fost anulat. Am pierdut câteva luni de muncă pentru proiect.
Cum ați finanțat afacerea? Dacă sunt investitori externi, cum funcționează relația cu aceștia?
Am finanțat afacerea din fonduri proprii și printr-un proiect EU, câștigat în 2019. Nu am dorit să accesăm credite bancare.
Cu ce sfat ai dori să lași comunitatea de eco-antreprenori din România?
Nu știu dacă sunt în măsură să dau sfaturi. Fiecare trebuie să își găsească să facă ceva ce îi place, fără gândul la un beneficiu imediat. Dacă faci acel lucru bine, având în cap produsul sau serviciul că rezultat final, vor veni și beneficiile la un moment dat.
