Calendarul popular al lunii martie

A treia lună din an este una tare capricioasă. Primăvara vine, iarna nu se dă plecată, iar acest joc între anotimpuri este resimțit în fiece zi, alternând ploaia, zăpada și soarele cu dinți. Timid, natura începe să renască, până într-o dimineață când totul este în jur numai flori și verde crud.

Din multele nume date acestei luni, mi se par sugestive Făurel și Germănariu aka încă mai avem de lucru la uneltele de grădinărit și încep semințele să germineze, iar pomii să înmugurească.

În zona rurală exista credința că, în funcție de latitudinea geografică și de altitudinea așezării, începutul primăverii nu este la 1 martie. În schimb, iarna ia sfârșit la 9 martie (Măcinicii), 17 martie (Alexii) sau 25 martie (Blagoveștenie). Acestea sunt zilele când se scoteau și stupi la „vărat”, de preferat într-o zi de joi, atunci când luna e în creștere.

Începutul lunii se face sub auspiciul Babei Dochia și ale sale multe cojoace. Legenda diferă de la o zonă folclorică la alta. În unele, Zilele Babei se spune că sunt 7, în altele 9 sau chiar 12. Variază și povestea destul de mult, dar în esență Baba Dochia era o păstoriță care se pornește cam devreme cu oile spre munte. Îmbrăcată gros, cu multe haine, ajunge treptat să renunțe la câte un rând, vremea fiind schimbătoare.

În final, Dochia ajunge să își lepede toate cojoacele, iar sus în munte este luată prin surprindere de un ultim val de ger și sfârșește transformată în stană de piatră. Ce se regăsește în toate zonele este obiceiul divinatoriu de a se alege una din zile ca predicție pentru cum va fi anul ce vine. Ziua este aleasă intuitiv sau numerologic (ziua nașterii, de exemplu 22 devine 2+2, deci 4).

În prima zi a lunii mai există obiceiul Mărțișorului. Inițial era o monedă de argint sau de aur, purtată legată la gât sau la mână cu ajutorul unui șnur împletit din fire roșii și albe. Scopul este de a avea noroc peste an. În unele zone, Mărțișorul se punea la prima Lună nouă din lună (anul acesta este pe 2 Martie) și se purta 12 zile sau chiar întreaga lună, după care se lega de creanga unui pom fructifer tânăr.

Și în cazul acestui ritual există mai multe variante (se purta până vin berzele, până cântă cucul, până înfloresc vișinii, se punea la păducel sau porumbar etc), însă în esență era menit să aducă protecție, sănătate și prosperitate.

„Obiceiul este propriu românilor; luna poartă numele zeului Marte (la romani), el fiind ocrotitor al câmpului și turmelor, personificând renașterea naturii; la vechii traci, aceleași atribute le avea zeul Marayas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul său fiind legat de glia maternă și de vegetație; în săpăturile arheologice din România au fost descoperite mărțișoare vechi de peste 8.000 de ani, sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, care erau înșirate pe ață și purtate la gât; roșul semnifică focul, sângele și soarele, care sunt atribuite vieții, deci femeii care dă naștere vieții; albul conotează limpezimea apelor, albul norilor, specifice înțelepciunii bărbatului; șnurul simbolizează schimbul de forțe vitale, care dau naștere viului, fiind și azi simbol al sexelor și se regăsesc și la bradul de nuntă și la cel de înmormântare, în „steagul” călușarilor, în podoabele altor manifestări populare, precum Junii, Sâmbra oilor etc.”

Calendar popular martie

2 martie

Sfântul Mucenic Teodor. Era sărbătorit în special de fete, ca să le crească părul frumos. Anul acesta probabil, ținând cont că e și Lună Nouă, e o zi potrivită pentru un ritual de frumusețe.

9 martie

Sfinții 40 de mucenici din Sevastia; Măcinicii. În zona urbană au supraviețuit ca obiceiuri împărțitul de măcinici și băutul a 40 de pahare de vin, însă în zona rurală este o zi plină de ritualuri de purificare și fertilitate. Este considerată prima zi reală de Primăvară, de la această dată începe ziua să se mărească „cam cu cât sare cocoșul peste prag”.
Din abundența de ritualuri amintim bătutul pământului cu boate ca să iasă căldura și să intre frigul.

Dacă tot am amintit de măcinici, fiecare zonă are specificul ei, iar numele și rețele diferă semnificativ. „Chitici, sânți, sâmți sau moși de păresimi, brăduleți, brânduși, bradoși, măcinici și măcinice. Indiferent de nume, vorbim în esență de copturi ce au formă de om, porumbel, albină, covrigi, și cel mai frecvent opt (infinit).” Cu zeamă sau fără, cu mac, cu miere, cu nucă și scorțișoară, există zeci de rețete în funcție de zona folclorică. De reținut că zeama de la mucenici era folosită și pentru a unge tocul ușilor și a ferestrelor, porțile și pomii fructiferi, existând credința că gospodăria și familia va fi astfel protejată peste an și că abundența va fi adusă în casă.

În mai toate zonele se făcea curățenie generală în curții, gunoiul fiind ars și membrii familiei săreau peste foc, tot cu scopul purificării și primenirii energiilor. „Singura activitate a femeilor este să semene legume ca usturoi, ceapă, răsad de varză și flori, considerându-se că semănăturile din această zi nu vor fi atacate de viermi, omizi, pureci de grădină și alte insecte păgubitoare; există și credința că semănăturile din această zi se prind mai lesne, deoarece, începând de astăzi, pământul nu mai îngheață”.

Prin urmare, această zi deschide anul agricol, existând credința că „ce se seamănă în această zi va rodi de 40 de ori mai mult”.

Alte superstiții legate de Măcinici sunt predicții meteorologice: cum va fi vremea în această zi, tot așa va fi timp de 40 de zile în continuare; dacă plouă în ziua aceasta, va ploua și în ziua de Paște; dacă tună, este semn că vara va fi roditoare; începând din această zi revin pe meleaguri românești cocorii și cocostârcii; dacă în noaptea dinspre această zi îngheață apa și mai îngheață încă 40 de zile la rând, atunci toamna următoare va fi lungă și bună, iar dacă nu îngheață înseamnă că toamna bruma va cădea mai devreme; dacă tună se spune că Vara va fi roditoare etc.

Ritualurile de pe data de 9, puteau fi făcute și în următoarele 3 zile când urmează Moșii, care sunt „buni, pentru că ei îndată încep să bată cu botele sau cu ciocanele în pământ, pentru ca acesta să se dezghețe.”

17 martie

Alexii. Denumirea vine de la Sfântul ce se celebrează în acea zi – Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu. Se numește așa „fiindcă Dumnezeu l-a dăruit cu căldură, pentru credința sa neclintită, iar de ziua lui se dezgheață și se deschide pământul pentru arătură și pentru că acum ies la lumină toate gângăniile și gujuliile (insectele care nu pot zbura), șerpii, broaștele, șopârlele, vietățile care și-au petrecut Iarna în sânul pământului”.

Este din nou o zi ritualică, cu scopul de a avea protecție. Interesant mi se pare obiceiul de a da de mâncare potențialilor dăunători, punându-se dincolo de gardul grădinii farfurii cu hrană. Se repetă și ritualurile cu fumigații ale casei și livezilor, pentru a avea rod bogat.

Din nou avem o serie de predicții meteorologice: „se crede că este ziua în care încep să cânte broaștele; dacă ele cântă mai devreme de această zi, atunci primăvara va fi lungă și rea, cu multe zile reci și chiar viforoase, iar, dacă încep să cânte chiar acum, este semn că vor veni zile călduroase, nu va mai da îngheț și nici nu va mai ninge; dacă gângăniile ies în această zi, este bine, dar, în caz că ies mai târziu, cu tot atâtea zile vor întârzia Toamna să se retragă pentru hibernare; când ies mai devreme, este semn că vor urma zile de frig și îngheț.”

25 martie

Buna Vestire, Blagoveștenia sau Ziua Cucului. În Bucovina, se crede că este o sărbătoare egală cu Paștele, pentru că, dacă nu ar fi Buna Vestire, nu ar fi nici Paștele. Pe de o parte există interdicții totale legate de muncile din gospodărie. Pe de altă parte avem din nou o serie de ritualuri menite să aducă prosperitate și protecție: în semn că vremea călduroasă a biruit se scot turmele la păscut, împreună cu absolut toate vitele pe care le crește omul pe lângă casa lui, considerându-se că până și animalele mai slabe sau bolnave se întremează astfel; se fac și focuri prin livezi, pentru ca pomii să rodească.

Din nou avem asocieri legate de cum este vremea în această zi și cum vor fi roadele: „dacă în această zi dimineața este senină, porumbul semănat primul va crește frumos, dacă este senin la amiază, atunci porumbul semănat la mijlocul acțiunii va fi frumos, iar, dacă soarele apare spre seară, atunci porumbul semănat la sfârșit va fi mai bogat; dacă se ridică negura înainte de răsăritul soarelui, atunci se va împrimăvăra mai devreme.”

Dar cele mai importante superstiții sunt cele legate de Cuc, pasăre care atunci când începe să cânte, vestește de fapt celorlalte păsări că în sfârșit își pot depune ouăle în cuiburi, pentru că nu mai există riscul să vină iarna. Acesta va cânta până la Drăgaică sau Sânziene (24 iunie). În cazul în care acesta nu cântă de Buna Vestire, înseamnă că Primăvara mai întârzie puțin. Pentru a avea un an bogat, e bine să ai bani la tine și să fi sătul, atunci când auzi prima oară cucul.

Cam acestea sunt zilele cele mai puternice din punct de vedere energetic din luna martie. Cum am precizat în articolul despre luna lui Făurar, pot părea de domeniul amuzament multe dintre aceste superstiții și credințe – și fără aplicabilitate în viața modernă. Însă nu cred că lucrurile stau chiar așa. Într-o zi menită să faci fumigații în livadă, poți face și în apartament. Dacă se recomandă să pui ceapa în grădină, e potrivit și pentru ghivecele de pe balcon. Cât privește interpretările meteorologice, acum regret că nu am notat în anii trecuți observațiile mele. Însă, la anul pe vremea astea, am de gând să vă prezint cum au decurs lucrurile în acest an.

Gânduri libere și Pace pe Pământ!

Ne găsești și pe: