Albinele sunt esențiale pentru sănătatea planetei și a oamenilor. Ele sunt cei mai importanți polenizatori ai plantelor sălbatice și de cultură, promovează securitatea alimentară și sunt folosite pentru produse cu proprietăți medicinale precum mierea. Cu toate acestea, populația lor a scăzut dramatic în ultimii ani. În acest articol vorbim despre provocările pe care le întâmpină albinele, precum și ce putem face pentru a le proteja.
Informații generale despre albine
Insectele sunt cea mai amplă populație de animale de pe Terra. Cifrele variază, însă deja au fost studiate peste un milion de specii din cele aproximativ 5 milioane identificate. Dintre toate, albina este considerată cea mai importantă.
Albinele au un număr mare de subspecii (peste 20.000) din care 15 au fost „domesticite”. Aceste insecte trăiesc în comunități complexe numite roiuri, care au o ierarhie foarte bine stabilită, alcătuită din regină (matca), lucrătoare și trântori.
Regina trăiește între 3 și 5 ani și este singura care depune ouă: până la 2000 de ouă într-o singură zi. Toate ouăle depuse vor deveni albine lucrătoare, iar cele nefertilizate devin trântori. Regina comunică cu celelalte albine prin feromoni. Fiecare regină și roiul său au o amprenta olfactivă proprie, unică.
Te-ar putea interesa și interviul cu Alex Tudose despre permacultură, ferme regenerative, grădini comunitare și viitorul agriculturii.
Cel mai mare număr într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele comunică prin dansuri pentru a-și semnaliza una alteia poziționarea surselor de hrană și potențialele pericole. Numărul lor este de ordinul zecilor de mii și variază în funcție de perioada de viață a stupului (hibernare sau activitate). Sunt clasificate în albine casnice (responsabile cu întreținerea stupului), doici (îngrijesc puietul) și culegătoare (au rolul de a colecta nectar, polen și apa necesară pentru a susține viața stupului). Nu vorbim de albine diferite, ci de viața unei albine, acestea fiind etapele de la naștere la moarte.
Trântorii, masculii roiului, sunt la rândul lor importanți, fiind esențiali ca parteneri ai reginei.
Totodată, albina se regăsește în mitologiile și folclorul tuturor popoarelor și culturilor. Are o simbolistică spirituală puternică și reprezintă focus, dedicație, muncă în echipă, fertilitate, prosperitate și generozitate.
Importanța albinelor pentru mediu
Importanța albinelor în natură este determinată de activitatea lor principală. Prin colectarea nectarului și a polenului, ele asigură polenizarea plantelor, fie că vorbim de plantele cultivate sau cele sălbatice. Mai mult, ele îmbunătățesc randamentul unor culturi și contribuie la creșterea valorii nutriționale. Ele pot juca un rol important inclusiv în reducerea risipei alimentare pentru că îmbunătățesc calitatea și durata de păstrare a multor fructe și legume.
Dincolo de peisajele agricole, cercetarea în ecologia albinelor urbane ajută la înțelegerea dinamicii acestora în orașele noastre. Plantarea unor specii de flori atractive pentru albine le poate oferi hrană, iar apropierea de astfel de plantări poate duce la recompense de polenizare pentru copaci și alte specii din spațiile verzi publice.
Citește și: Regenerare vs sustenabilitate: cum gestionăm criza climatică?
De asemenea, contribuția albinelor sălbatice la polenizarea plantelor din ecosistemele naturale și păduri este bine recunoscută. Plantele polenizate de albine oferă o sursă de hrană pentru animale sălbatice și produse forestiere nelemnoase pentru oameni.
Vorbim totodată și de un rol economic al acestor insecte. Pe de-o parte, asigură locuri de muncă și venituri financiare apicultorilor. În același timp, oferă oportunități suplimentare de trai prin creșterea activităților turistice în multe zone de pe planetă.
Nu în ultimul rând, albinele au contribuit la industrie, inovație și infrastructură. Ele au inspirat proiectarea și dezvoltarea unei game de structuri, dispozitive și algoritmi care pot aduce beneficii dezvoltării durabile. Un exemplu clasic îl reprezintă structura de fagure a stupilor, adesea un pilon principal în ingineria structurală. Comportamentul albinelor a inspirat procese complexe de căutare și optimizare bazate pe computer, informând un nou val de algoritmi genetici.
Beneficiile produselor apicole
Sunt tot mai multe studii care certifică faptul că tot ce produce o albină în stup este benefic și cu rol vindecător pentru om. Așa numitele „produse ale stupului” sunt considerate printre cele mai bune alimente de pe pământ, recomandându-se consumul lor regulat.
Cel mai cunoscut produs este mierea. În starea ei crudă, nefiltrată, este ușor asimilată de organism și este bogată în minerale, antioxidanți, probiotice și enzime. De subliniat că mierea naturală este neperisabilă.
Totuși, mierea prezintă și probleme etice. Într-un efort de a maximiza producția la cel mai mic cost posibil, apicultorii convenționali ignoră adesea ce este mai bun pentru albine. Drept urmare, insectele sunt înghesuite, nesănătoase, iar condițiile de viață sunt nepotrivite. Dacă vrei să consumi miere, îți recomand să cumperi doar de la ferme mici, locale, unde apicultorii au respect pentru albine și le îngrijesc mai bine.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Polenul este considerat un aliment complet. Conține vitamina B9 și cei 22 de aminoacizi esențiali, fiind una din cele mai bune surse de energie si de proteine.
Propolisul este substanța cu care albinele își căptușesc stupul pentru a fi protejate de boli și intruși. Nu este de mirare că are virtuți medicinale deosebite, fiind antibacteriană, și ne susține sistemul imunitar.
Lăptișorul de matcă este un superaliment foarte puțin înțeles. Sintetizat de albinele infirmiere tinere din polen si miere, era considerat în trecut cu veleități magice, cel mai probabil datorită complexității sale nutriționale.
Citește și interviul cu Anna Kiss despre grădinăritul urban.
Păstura este numită și pâinea albinelor. Este un produs natural rezultat printr-un proces complex de fermentare a polenului. Păstura are însușiri mult mai valoroase decât ale polenului (după unele studii de 3 ori mai mare) datorită conținutului mai mare în glucide simple, vitamina K, enzime și aminoacizi, precum si a acidității sporite ce o face ușor de asimilat.
Ceara este ultimul produs al albinelor. Se folosește pentru crearea de lumânări și pentru impermeabilizarea textilelor, dar și ca bază pentru creme medicinale, având la rândul ei proprietăți medicinale.
Albinele în credința populară
În limbaj popular, viața unui stup este împărțită în două etape: „văratul” și „iernatul”.
Astfel, la echinocțiului de primăvară, în funcție de latitudine și altitudine, stupii se scot „la vărat” în intervalul marcat de Măcinici (9 martie) și Buna Vestire (25 martie). Și în prezent se păstrează obiceiul stropirii cu agheasmă, afumarea cu tămâie sfințită la biserică sau, precum în Bucovina, scoaterea „la vărat” într-o zi de joi, în perioada de creștere a Lunii.
Momentul de maximă importanță în viața unui stup este „nunta albinelor” sau roitul. Din sutele de mii de ouă făcute de regină într-un an, albinele selectează pe cele mai potente genetic și le hrănesc intens, creând o matcă nouă. Vorbim de maxim 1-2 noi regine. Pentru că este imposibilă conviețuirea pașnică în stup a mai multor regine, „surplusul” va roii cu alai (albine și trântori) în căutarea unei noi case. Acesta fenomen este influențat de condițiile meteorologice, dar se desfășoară în preajma Rusaliilor și Sânpetru (29 iunie). Dacă iarna se prelungea în primăvară, roitul este decalat între Sânpetru și Sântilie (20 iulie).
Recompensa oricărui apicultor este recoltatul mierii, popular denumit „retezatul” sau „tunsul stupilor”. Acesta se realizează în apropierea sărbătorilor de Sântilie (20 iulie), Macovei (1 august) sau Schimbarea la Față (6 august).
În credința populară, Ziua Crucii (14 septembrie) marchează data la care insectele începeau să se adăpostească de frigul iernii, pentru că „se închide pământul”. Din această zi începe iarna și pentru albine, încadrată cu aproximație de echinocțiul de toamnă și cel de primăvară, timp în care insectele supraviețuiesc hrănindu-se cu mierea adunată peste vară.
Un apicultor pasionat știe să „citească stupul” și după comportamentul albinelor. De exemplu, știe să intervină la timp dacă acestea au probleme de sănătate sau organizare. De asemenea, se poate prezice vremea: „Dacă albinele se grăbesc dis-de-dimineață să culeagă miere și nu zboară departe ci îndată de întorc, e semn de ploaie”; „Dacă huiesc albinele ziua și noaptea la prisacă, însemnează că timpul frumos se va schimba în posomorât, ploios și furtunos”; „Când albinele vin cu grămada de pe câmp și altele nu mai pleacă, e semn că ploaia e gata”; „Trântorii când umblă dinaintea stupului, e semn de ploaie”; „Când albinele astupă toamna urdinişul e semn că iarna va fi grea și timpurie” (Florea Marian 1903).
Cauzele declinului albinelor
Pricipalul factor care a dus la declinul populațiilor de albine este industrializarea sectorului agricol. De fapt, prin schimbarea destinației terenurilor către agricultură, numeroase viețuitoare sunt afectate puternic. În prezent, agricultura este axată pe monocultură și pe utilizarea intensă de pesticide și insecticide. Biologii au găsit peste 150 de reziduuri chimice diferite în polenul de albine, un „cocktail de pesticide” mortal.
Cu alte cuvinte, omul s-a autoproclamat „stăpân pe tarla” și modică mediul în funcție de nevoile lui economice, imediate, subiective sau stringente, deseori fără să ia în calcul ansamblul sau ce lasă moștenire altor generații.
În același timp, schimbările climatice și poluarea afectează de asemenea populația de albine. Ploile extreme perturbează modelele de hrană ale insectelor, incendiile le pot distruge habitatul și sursele de hrană, iar secetele descurajează administratorii de terenuri să planteze noi suprafețe.
Mai mult, schimbările climatice perturbă legăturile sezoniere dintre albine și flori. Pe măsură ce primăvara vine mai devreme, florile înfloresc mai devreme, dar este posibil ca albinele să nu fie prezente pentru a se hrăni cu ele. În plus, chiar dacă florile înfloresc la momentele obișnuite, ele pot produce polen și nectar mai puțin hrănitoare în condiții meteorologice extreme.
Cât despre poluare, problema face ca polenizatorii, inclusiv albinele, să recunoască și localizeze mai greu resursele lor florale. Acest lucru le afectează eficiența procesului de hrănire și, în consecință, polenizarea.
Cum putem proteja albinele
În zumzetul orașului și al vieții, poate e greu să auzim și zumzetul albinelor. Totuși, fiecare dintre noi, prin fapte mici, poate contribui la protejarea acestora și a altor polenizatori. Iată ce poate implica un comportament responsabil:
- plantarea unor plante melifere în grădini, terase, curtea blocului sau a casei ori pe balcon (gălbenele, floarea soarelui, lavandă, roiniță)
- achiziționarea de miere și alte produse apicole de la apicultori locali, care aplică metode etice și ecologice de îngrijire a stupilor
- achiziționarea de legume și fructe de la agricultori care folosesc pesticide, erbicide și insecticide ecologice
- păstrarea sau crearea de zone cu floră spontană
- cosirea doar după ce florile au ajuns la stadiul de sămânță
- diseminarea de informații despre importanța polenizatorilor pentru viața pe pământ, în special în rândul copiilor și a tinerilor
- presiuni asupra factorilor decizionali, pentru crearea de legi care să protejeze mediul, precum și aplicarea acestora
Despre cât de complexă este natura și cât de important este să-i păstrăm biodiversitatea, s-a tot discutat și sperăm că se va discuta și în continuare. Albina este o insectă cu un rol extrem de important pentru viața pe pământ și e nevoie ca fiecare dintre noi să contribuie în protecția sa.
Te-a ajutat acest articol să înțelegi mai bine importanța albinelor? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse:
- El-Seedi, Hesham R., et al. “Honey Bee Products: Preclinical and Clinical Studies of Their Anti-Inflammatory and Immunomodulatory Properties.” Frontiers in Nutrition, www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnut.2021.761267/full. Accesat la 23 ianuarie 2023.
- Patel, Vidushi, et al. “Why Bees Are Critical for Achieving Sustainable Development.” 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7708548/. Accesat la 23 ianuarie 2023.
- Millar, Helen. “The Importance of Bees to Humans, the Planet, and Food Supplies.” Medical News Today, 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/why-are-bees-important-to-humans. Accesat la 23 ianuarie 2023.
- Kerlin, Katherine E. “Climate Change Is Ratcheting up the Pressure on Bees.” UC Davis, 2022, www.ucdavis.edu/climate/blog/bees-face-many-challenges-and-climate-change-ratcheting-pressure. Accesat la 23 ianuarie 2023.
- “Bees’ Needs: Why Air Pollution Matters to Pollinators.” Blog.gov.uk, 2022, naturalengland.blog.gov.uk/2022/07/21/bees-needs-why-air-pollution-matters-to-pollinators/. Accesat la 23 ianuarie 2023.
- “Why Bees Are Essential to People and Planet.” UNEP, 2019, www.unep.org/news-and-stories/story/why-bees-are-essential-people-and-planet. Accesat la 23 ianuarie 2023.
- Florea, Marian. “Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folkloristic.” Editura Academiei Române, 1903
Surse foto: Adonyi Gábor via Unsplash, prostooleh și shayne_ch13 via freepik, Pavel Bodea (apicultor din Tarsa, Hunedoara)
