Știai că aproximativ 40% din totalul alimentelor cultivate rămân nemâncare și ajung să fie risipite? Mai exact, procentul înseamnă 2,5 miliarde de tone în fiecare an. Această cantitate enormă ne afectează atât ca indivizi, din punct de vedere financiar, cât și global, contribuind la criza climatică. Astăzi discutăm despre risipa alimentară sau food waste: care sunt cauzele sale, ce impact are, dar și cum o putem preveni.
Risipa alimentară: definiție
Food waste se referă la toate produsele alimentare care nu sunt consumate și ajung la gunoi. Termenul include alimentele și băuturile care sunt produse, dar se pierd ori sunt aruncate – fie în faza de producție, în magazine sau în propriile gospodării.
Te-ar putea interesa și: 5 moduri în care dieta plant based protejează mediul
Cauzele risipei alimentare
Există o serie de factori care pot contribui la pierderea și risipa de alimente, printre care:
Depozitarea necorespunzătoare
Unele alimente nu sunt folosite înainte de a se strica și ajung să fie aruncate la gunoi. Acest lucru se poate întâmpla din cauza lipsei de vizibilitate din frigider, a ingredientelor parțial utilizate și a nevoilor alimentare sau cererii evaluate greșit.
Gătitul în exces
Deseori gătim o cantitate mai mare decât cea necesară, iar mâncarea ajunge să se strice. Putem gestiona mai bine situația dacă donăm sau congelăm excesul, însă trebuie să identificăm problema în timp util.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Porții prea mari
Porțiile au crescut de-a lungul timpului și mesele mari includ deseori alimente care nu ajung să fie consumate. Când se întâmplă acest lucru acasă, multe persoane preferă să arunce resturile din farfurie în loc să le păstreze pentru a doua zi. Problema este des întâlnită și în restaurante, unde clienții nu reușesc întotdeauna să termine porțiile, iar unii nu doresc să ceară resturile la pachet.
Confuzie în ceea ce privește datele de expirare
Alimentele pot fi aruncate prematur din cauza lipsei de informare în ceea ce privește termenul de valabilitate și data expirării unui produs. Diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la” este importantă.
- a se consuma de preferință înainte de: se referă la calitatea produsului (până la data respectivă te bucuri de cel mai bun gust/cea mai bună textură)
- expiră la: se referă la siguranța alimentară (după acea dată, produsul poate fi stricat)
Planificare proastă a meselor
Fără un plan alimentar și o listă de cumpărături, e foarte ușor să facem estimări inexacte despre ingredientele pe care le vom folosi în următoarele zile. În plus, mesele luate la restaurant sau livrarea acasă pot duce de asemenea la stricarea alimentelor pe care le avem deja acasă.
Lipsa congelării
Cele mai multe alimente crude sau gătite pot fi congelate în siguranță fără a-și pierde textura sau gustul. Totuși, multe persoane nu sunt sigure dacă un produs poate fi congelat sau în ce fel trebuie congelat pentru a-și menține calitatea. Confuzia poate duce la deteriorarea alimentelor și aruncarea lor în tomberon.
Cum ne afectează risipa alimentară?
Când aud vorbindu-se despre risipa alimentară, cei mai mulți se gândesc la propriul portofel: când o familie aruncă mâncare la gunoi, irosește banii pe care i-a cheltuit. Totuși, risipa alimentară ne afectează și din alte puncte de vedere.
Impactul risipei alimentare asupra mediului
Toate deșeurile pe care le producem poluează puternic atmosfera, iar la groapa de gunoi alimentele nu sunt biodegradabile. Pentru acest proces este nevoie de condiții speciale care nu există în acel spațiu. Tonele de saci aruncate unele peste altele nu permit oxigenului și bacteriilor să lucreze. Astfel, resturile alimentare se descompun eliberând metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon. Acesta ajunge în atmosferă unde captează căldura, participând direct la criza climatică.
Mai mult, cu cât alimentele sunt risipite mai târziu de-a lungul lanțului, cu atât este mai mare impactul asupra mediului. Ia în considerare energia și resursele naturale folosite în procesarea, transportul, depozitarea și gătirea lor, nu doar alimentele în sine.
În același timp, 70% din apa utilizată în întreaga lume este folosită pentru agricultură. Doar 2 kilograme de carne de vită aruncată înseamnă 50.000 de litri de apă irosiți, iar un pahar de lapte aruncat la chiuvetă pentru că s-a acrit înseamnă 1000 de litri de apă irosiți.
Impactul social al risipei alimentare
Deși la nivel global sunt produse suficiente alimente, aproape un miliard de oameni suferă de foame și malnutriție. Multe țări dezvoltate aruncă tone de alimente care ar putea fi consumate în țările în curs de dezvoltare. La nivel european, până la 50% din alimentele comestibile sunt aruncate în fiecare an în locuințe, supermarketuri, restaurante și de-a lungul întregului lanț alimentar.
Impactul economic al risipei alimentare
Risipirea alimentelor în țările dezvoltate afectează politica de prețuri. Cantitatea mare de deșeuri este asociată cu influențarea cererii, ceea ce duce la creșterea nivelului prețurilor stocurilor de alimente. Drept urmare, cei cu venituri minime care nu-și permit să cheltuiască mai mulți bani pentru alimente sunt cei mai expuși riscului.
Prețul alimentelor este de asemenea legat de cauzele de mediu. Valoarea economică a alimentelor risipite la nivel global este de aproximativ 1000 de miliarde de dolari pe an. Totuși, cifra se ridică la 2600 de miliarde având în vedere costurile de mediu ascunse care rezultă din fenomen.
Combaterea risipei alimentare
Pentru a opri risipa de alimente, trebuie aduse schimbări în fiecare etapă a procesului – de la fermieri și procesatorii de alimente până la supermarketuri și consumatorii finali.
Pentru început, ar trebui să se acorde prioritate echilibrării producției cu cererea. Acest lucru se traduce printr-o utilizare mai redusă a resurselor naturale pentru a produce alimente care nu sunt necesare.
În al doilea rând, ar trebui să se depună mai mult efort pentru dezvoltarea unor procese mai bune de recoltare, depozitare, procesare și distribuire a alimentelor. Dacă se produce o ofertă excesivă, ar trebui luate măsuri pentru a redistribui alimentele sau a le redirecționa către persoanele care au nevoie.
Restaurantele, supermarketurile și consumatorii individuali își pot reduce, de asemenea, „amprenta alimentară”. Acest lucru se face prin identificarea locului în care apar deșeurile și luând măsuri pentru a le rezolva. În acest scop poate fi utilă utilizarea unei aplicații pentru combaterea risipei alimentare precum bonapp.eco.
Când alimentele nu mai pot fi consumate, ar trebui folosite în compost. Citește articolul nostru dedicat dacă vrei să faci și tu compost acasă.
Environmental Protection Agency din Statele Unite ale Americii explică prin graficul de mai jos modalitățile de a gestiona excesul de alimente, implicit risipa alimentară.
De la cea mai preferată (în partea de sus a piramidei) până la cea mai puțin preferată (în vârf, jos), metodele includ:
- reducerea la sursă: prevenirea timpurie prin reducerea volumului total de alimente produse
- hrănirea oamenilor înfometați: donarea excesului de hrană către comunitate
- hrănirea animalelor: donarea resturilor alimentare și deșeurilor fermierilor locali care le pot folosi pentru hrana animalelor
- utilizări industriale: donarea grăsimilor, uleiurilor și grăsimilor uzate pentru a produce combustibil biodiesel
- compostare: deșeuri alimentare care sunt compostate pentru a produce materie organică care este folosită pentru fertilizarea solului
- depozitare/incinerare: ultima soluție pentru alimente nefolosite
De la guverne și industrii până la consumatorii finali, cu toții putem contribui la gestionarea eficientă a risipei alimentare. Problema poate fi redusă, de obicei cu un efort minim, economisind bani și contribuind la protejarea mediului.
Referințe:
- “Driven to Waste Global Food Loss on Farms.” WWF, 2020, wwf.panda.org/discover/our_focus/food_practice/food_loss_and_waste/driven_to_waste_global_food_loss_on_farms/. Accesat la 12 Dec. 2022.
- “Consumer Food Waste.” Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2022, www.fao.org/flw-in-fish-value-chains/value-chain/consumption/consumer-food-waste/en/. Accesat la 12 Dec. 2022.
- “The Environmental Impact of Food Waste” Move For Hunger, 2020, moveforhunger.org/the-environmental-impact-of-food-waste. Accesat la 12 Dec. 2022.
- Seberini, Andrea. “Economic, Social and Environmental World Impacts of Food Waste on Society and Zero Waste as a Global Approach to Their Elimination.” SHS Web of Conferences, vol. 74, 2020, p. 03010, 10.1051/shsconf/20207403010.
- “Sustainable Management of Food” US EPA, 2015, www.epa.gov/sustainable-management-food. Accesat la 13 Dec. 2022.
Surse foto: freepik, Md Mudassir Hossain via pexels, US EPA
Autor: Alina Neamțu
