Nu mai vorbim de multă vreme doar de încălzire globală; acum discursul este în jurul schimbărilor climatice. Planeta are ritmul ei, pe care noi îl accelerăm. Cum s-a ajuns aici? Activitățile umane din ultimul secol, pentru ca de aici începe totul, au afectat cel mai mult echilibrul ecologic. În prezent, acesta este atât de degradat încât ecosistemele nu mai au capacitatea de a se autoregla. Earth Overshoot Day este ziua din fiecare an în care epuizăm resursele biologice planetare pentru anul respectiv, iar asta ne arată că oamenii consumă mult mai mult decât produc. În 2022, Earth Overshoot Day a fost pe 28 iulie, cu o zi mai devreme față de 2021, când a fost pe 29 iulie.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
În jurul meu se vorbește tot mai mult de sustenabilitate și de alegerile sustenabile pe care le putem face, iar la nivel global este din ce în ce mai frecvent utilizat un nou termen: regenerare. Azi vă povestesc despre diferența dintre cele două, importanța regenerării pentru gestionarea crizei climatice și, mai ales, de ce nu e suficient să oprim emisiile și este necesar să ne concentrăm pe regenerare.
Importanța regenerării în gestionarea crizei climatice
Sustenabilitatea este factorul cheie prin care putem lupta împotriva schimbărilor climatice, dar planeta are nevoie de mult mai mult din partea noastră. Dacă spunem despre ceva că este sustenabil, ne referim că poate exista și continua în timp fără a se deteriora sau consuma. Când vine vorba de mediul nostru înconjurător, sustenabilitatea înseamnă să evităm epuizarea resurselor naturale ale planetei și de a susține planeta să își mențină echilibrul ecologic.
Sustenabilitatea poate fi explicată pe scurt prin minimizarea impactului pe care acțiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător. Într-o lume guvernată de consumerism de masă și risipă, este foarte important să punem accent pe inițiative care susțin sustenabilitatea, pentru că ele transformă impactul negativ în impact pozitiv și proactiv, atât pentru oameni, cât și pentru planetă. Două exemple de astfel de inițiative sunt economia circulară și designul regenerativ.
Economia circulară este eficientă din punct de vedere al resurselor și este concepută pentru a recircula valoarea, în jurul unui sistem în buclă închisă. Contribuția activă a fiecărui individ poate ajuta la refacerea și repararea sistemelor ecologice, care au fost distruse sau deteriorate prin activitatea economică. Acest lucru se extinde asupra comunităților umane și naturale care se concentrează pe restabilirea unei stări de sănătate și bunăstare între membrii acesteia.
Însă nu este suficient să existăm fără a epuiza resursele planetei. Este nevoie de un efort conștient, colectiv și proactiv în direcția regenerării, cu scopul de a-i înapoia și înnoi planetei resursele și de a-i oferi odihna de care are nevoie pentru un proces care se întâmplă oricum în mod natural.
Ce înseamnă regenerarea?
Regenerarea este despre ciclul natural al planetei: creștere, degradare și vindecare. Să regenerăm înseamnă să lăsăm mai bine decât am găsit și este modul în care putem readuce la starea inițială de echilibru solul, apa, flora, fauna, sănătatea planetei. Regenerarea se referă atât la procesul prin care planeta se reînnoiește și renaște, cât și la modul în care oamenii se raportează la natură, putere, civilizație și progres, prin proiectarea unor sisteme inspirate de natură.
Practicile regenerative sunt acele proiecte și inițiative care îmbunătățesc fiecare sistem cu care intră în contact și au la bază o serie de principii interdependente. Ele se inspiră din știința sistemelor legate de viața naturală și ne oferă informații despre cum să formulăm întrebări și cum să ghidăm procesele de design și de decizie în viețile personale și în organizații.
Principiile regenerării
Regenerarea se bazează pe un sistem holistic de gândire pentru a crea sisteme înfloritoare și echitabile care răspund nevoilor societății. În același timp, respectă integritatea, ritmul și nevoile naturii. Iată care sunt cele 6 principii pe care se bazează designul regenerativ.
Holism. Întregul este mai mult decât suma părților
Când vorbim de sisteme vii, viața însăși și regenerarea pot fi înțelese doar dacă privim sistemul ca un întreg. Este necesar să ne ghidăm acțiunile pentru a crea condiții ce favorizează reziliența, abundența și maximizarea impactului pe care relațiile interdependente dintre elementele sistemului îl au asupra sistemului.
Putem lua ca exemplu o comunitate în care fiecare individ se bazează pe ceilalți pentru sprijin și pentru buna funcționare a comunității. La fel se întâmplă cu solul unei păduri, unde rădăcinile copacilor, rețelele de ciuperci, viermi, milioane de bacterii și alte microorganisme sunt interconectate și creează împreună un mediu fertil ce susține sănătatea plantelor. Astfel este încurajat un schimb echitabil de nutrienți și informație între toate elementele sistemului.
Interdependență. Valoarea intrinsecă a tuturor relațiilor dintre elementele sistemului
Observăm că, într-un sistem viu, regenerarea, reziliența și abundența reies din diversitatea relațiilor interdependente dintre elementele acelui sistem. Este nevoie să facem trecerea de la un model fragmentat la a privi sistemul ca un întreg și de a înțelege relațiile din interiorul sistemului într-un mod integrat, interconectat.
Te-ar putea interesa și aceste 9 practici și exerciții pentru conectarea cu natura.
Unicitate. Posibilitatea geniului individual si originalitate
Fiecare parte a sistemului este unică și își exprimă geniul individual. Practicienii designului regenerativ lucrează pentru a crea sisteme care încurajează simultan creșterea și bunăstarea atât a sistemului, cât si a fiecărui element al său. Beneficiile comune au astfel un efect în cascadă, cu potențialul de a produce schimbări reale în viața celor care trăiesc în sistemul respectiv.
Evoluție. Menținerea echilibrului dinamic într-un mediu dinamic
Sistemele vii sunt imprevizibile și mediile în care operează se schimbă constant. Cadrul flexibil al designului regenerativ este responsabil de menținerea echilibrului într-un mediu în care condițiile sunt în continuă schimbare, prin acțiuni care răspund mediului și în același timp, creează schimbările necesare în procesul de adaptare. Viața este cea care creează permanent condiții care susțin și îmbunătățesc viața celorlalți.
Nodal. Descentralizat și distribuit
Sistemele naturale nu au un punct central de control. Resursele și funcțiile din interiorul sistemului sunt răspândite în mod echitabil, oferindu-i fiecărui element al său ocazia de a fi resursă sau factor de decizie.
Dezvoltare. Evoluția și bunăstarea tuturor elementelor
Elementele unui sistem sunt într-o continuă creștere și dezvoltare. Buna funcționare și evoluția sistemului depind de bunăstarea fiecărui element. Dezvoltarea elementelor sistemului creează potențial nelimitat de creștere a întregului sistem.
Importanța regenerării ca punct de referință în luarea deciziilor de business și leadership
Numim regenerativă o organizație sau ființă care dă înapoi mai mult decât ia prin tot ceea ce face; aceasta depășește caracterul circular și durabil și oferă o valoare suplimentară naturii și societății. Este un sistem conceput pentru a crea valoare ecologică în timp.
Organizațiile regenerative se definesc drept sisteme complexe naturale formate dintr-o rețea de relații interdependente între elementele sale și ecosistemele comunitare, industriale și planetare. Ele sunt conștiente de locul lor în cadrul acestor sisteme și folosesc aceste cunoștințe ca ghid pentru luarea deciziilor strategice.
Organizațiile cu adevărat regenerative au nevoie să privească atât în exterior la nevoile audiențele lor, cât și spre interior, la nevoile angajaților. Astfel, își cultivă puterea de a face bine: impactul pozitiv pe care organizația îl aduce în toate aspectele activităților sale are la rândul lui un impact asupra lumii in general.
Rolul liderului regenerativ este de a se asigura că fiecare element al sistemului primește în mod egal grija de care are nevoie. Acesta înțelege că oamenii sunt parte din natură, nu separați de ea. Organizațiile, ca toate sistemele vii, au perioade de flux și reflux, de expansiune sau de restrângere. Sunt perioade dinamice, înfloritoare și perioade de odihnă și de încetinire a ritmului, iar liderii regenerativi înțeleg ritmul natural al lucrurilor.
Nu mai este suficient să nu facem rău, ci trebuie să ne concentrăm obiectivele finale pe restaurarea și regenerarea activă a sistemelor din care am luat atât de mult. Sustenabilitatea ne oferă instrumente practice de a face bine, dar regenerarea este scopul final. Spre deosebire de sustenabilitate, regenerarea ne invită la reflecție și la a descoperi moduri în care ne recunoaștem pe noi, oamenii, ca elemente ale sistemului natural. Este necesar sa proiectăm acțiuni de participare în acest sistem astfel încât toate elementele sistemului să beneficieze în mod echitabil.
Deși schimbările climatice trezesc în noi cele mai diverse emoții, de la durere, frustrare, neputință, eco-anxietate, până la entuziasm, speranță, putere, am încredere că din ce în ce mai mulți oameni vor înțelege că natura nu este ceva exterior nouă, ci face parte din noi. Noi suntem natură. Răspunsul la schimbările climatice este să ne conectăm la natura noastră interioară și să ne ghidăm după principiile regenerative, atât în viețile personale, cât și în comunitățile și organizațiile din care facem parte.
Te-a ajutat acest articol să înțelegi mai bine diferența dintre regenerare și sustenabilitate? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Autor: Raluca Dumitrescu
Surse foto: ededchechine, jcomp, rawpixel, wirestock via freepik
