23 aprilie, ziua în care se celebrează Sfântul Gheorghe, este o dată importantă în calendarul pastoral și agricol și marchează deschiderea „timpului cald”, viu, al anului. De acum, totul înfrunzește și înflorește, iar iarna nu mai are putere.
Dacă am face o ierarhie a sfinților după numărul legendelor, credințelor sau ritualurilor magice asociate cu ziua lor de celebrare, atunci Sângiorzul este unul dintre cele mai însemnate personaje din calendarul popular. Sărbătorirea lui se desfășoară de fapt pe parcursul mai multor zile (21 aprilie-1 mai), având toate evidente trăsături de înnoire a anotimpului.
Citește și: Foraging aprilie: ce plante putem culege
Popular, Sfăntul Gheorghe este stăpânul „peste câmpuri, vite, peste tot ce îi verde”. El este „capul primăverii și, ca atare, înverzitorul întregii naturi și semănătorul tuturor semințelor, iar Sân-Medru este sfârșitul toamnei, deci culegătorul și strângătorul tuturor roadelor; unul stă la capătul primăverii și, când aude orăcăit de broaște, întinde mâna și ia cheile, date de Dumnezeu, din mâna lui Sân-Medru, închide iarna cu o cheie și cu cealaltă dă drumul la primăvară; același lucru îl face și Sân-Medru, când toate păsările au plecat, nu se mai vede pui de broască pe afară și vântul începe să bată tare și rece, întinde mâna și tremurând ia cheile din mâna lui Sân-Giorgiu și cu una închide vremea bună și cu alta deschide iarna, care se potopește peste lume; ei poartă aceste chei la brâu, ca nu cumva să le fure cineva din ușile vremii și să se joace cu vremea cum i-o place; dar Sân-Giorgiu nu este doar înverzitorul naturii, ci și stârpitorul balaurilor, adică al acelor ființe prin care sunt personificate iazurile, mlaștinile, mocirlele și orice altă umezeală stătută”. Fiind cel care a ucis balaurul, Sfântul Gheorghe este considerat a fi împotriva tuturor duhurilor rele și a vrăjitoarelor.
Pentru că este patron al semințelor, există obiceiul ca în acestă zi să se semene „cu gura”, înainte de răsăritul soarelui, semințe de diferite flori și plante de leac, mai ales busuioc. Se crede că aceste plante vor avea proprietăți potențate, fiind folosite în ritualuri de dragoste sau dezlegară de vrăji. Tot în această zi se crede că este bine să se sădească varza, pentru a fi ferită de insectele dăunătoare.
Sângiorzul deschide anul pastoral, fiind momentul în care se duc turmele la munte pentru a pășuna. Viața unei turme de oi sau capre este împărțită în două perioade: cea de toamnă (împerechere) – iarnă (gestație) și cea de primăvară (nașterea mieilor și a iezilor) – vară (pășunat aka întremarea pentru perioada de toamnă – iarnă). Economic urmează perioada în care va fi muls laptele și transformat în diverse produse asociate acestei activități. „Începutul anului pastoral este, de fapt, o perioadă marcată de mai multe sărbători – Sângiorzul vacilor, Alesul, Sâmbra oilor, Marcul boilor (25 aprilie), Armindenul, Ispasul, când se efectuează activități economice și practici rituale precise.”
Citește și: Calendarul popular al lunii aprilie
Ca în oricare altă sărbătoare importantă, se crede că „se deschid cerurile”. În comunitățile rurale nu este întotdeauna numai „lapte și miere”, existând deseori și persoane care prin practici magice își atrag sporul celor harnici. Popular se spune că „iau mana” vitelor și a culturilor, fiind capabile să influențeze cantitățile de ploaie sau să abată animalele sălbatice către anumite familii pentru a le produce pagube în turmele de vite sau oi. Iar noaptea de Ajun a Sfântului Gheorghe este noaptea în care aceștia fac vrăji.
Prin urmare, ziua este asociată cu o serie de practici de magie apotropaică, de apărarea gospodăriei de spiritele malefice care încearcă din răsputeri să contracareze natura renăscută. Un exemplu este aducerea în casă a unei ramuri înflorite de pom fructifer, pentru a avea bunăstare, putere de muncă și sănătate în decursul anului. Un alt exemplu este punerea unor plante magice la ușile casei și grajdului: salcie, corn, orice lemn înverzit, leuștean verde, urzici, precum și mărăcini sau spini pentru a opri intrarea „moroanelor și strigoilor” (ființe malefice) în gospodărie.
Citește și: Buna Vestire sau Ziua Cucului: tradiții și obiceiuri
Pentru a apăra vitele, se ung ugerele sau coarnele acestora cu leuștean tocat în untură, iar pentru ca lupii să nu „să nu rupă turma”, se dau de pomană miei.
Există, de asemenea, o serie de credințe și obiceiuri care sunt legate de comportamentul de peste an al oamenilor. De exemplu, în ajunul Sîngeorzului nu dormeau, deoarece se credea că astfel vor fi vioi și sănătoși tot anul. Sau, în zorii zile de Sfântul Gheorghe, se spălau cu rouă sau în ape curgătoare, pentru a se purifica de energiile stagnante ale perioadei de „hibernare”. Un obicei usturător, dar care aducea sănătate și agilitate, era bătaia cu urzici. Se mai crede că, pentru a fi sprinten tot anul și pentru a nu obosi, este bine să fugi în această zi „neoprindu-te o bună bucată de teren”. Tot ca să fie sănătoși tot anul și să nu se lipească farmecele de ei, este bine ca oamenii să se cântărească în ziua Sân-Giorgiu.
Urmărește-ne și pe:
- pagina de Facebook Micile Bucurii
- grupurile Micile Bucurii – etic sustenabil holistic și Loc de Troc
Era imposibil ca o astfel de sărbătoare să nu fie asociată cu predicții meteorologice. Astfel există credința că, dacă în ziua de Sângeorz este rouă multă sau pâclă, este semn de an bogat.
Spuneam mai sus că Ajunul de Sângiorz este unul de veghe pentru protecția caselor. Și, pentru că cerurile se deschid, dacă poți surprinde exact acel moment, se spune că toate dorințele ți se pot îndeplini. În noaptea de Sângiorz este timpul cel mai favorabil pentru descoperirea comorilor „curate și ascunse, legate și nelegate, vrăjite și nevrăjite”, pentru că acum ele ard indicând astfel locul de mare taină.
Ți-a plăcut acest articol? Micile Bucurii este un ONG pe deplin independent care depinde de implicarea membrilor.
Ne poți susține prin:
- donație unică direct în contul bancar: RO82 BACX 0000 0021 0191 9001 – cont in lei sau RO55 BACX 0000 0021 0191 9002 – cont in EUR
- redirecționarea impozitului pe venit dacă ești persoană fizică
- redirecționarea impozitului pe venit sau profit dacă ești persoană juridică
- Patreon
- Buy me a coffee
Surse info: Romulus Antonescu – Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești, Marcel Lapteș – Anotimpuri magico-religioase și Marcel Oșinescu – Mitologie Românească.
Fotografii: arhiva personală Monica Techirdalian
